Robert Kalinak, ministrul de Interne al Slovaciei, şi-a găsit o nouă misiune: lupta împotriva a ceea ce consideră „criminalitate comisă de romi“. Acesta planifică să schimbe situaţia actuală din ghetourile romilor din Slovacia, printr-un set de noi legi. Pe de o parte, acţiunile sale în acest sens atrag laude, pentru că slovacii consideră că în sfârşit cineva se ocupă de această problemă. Alţii însă sunt de părere că noile legi sunt discriminatorii şi gândite special pentru minoritatea romă, îndeplinind toate criteriile rasismului. Legile lui Kalinak urmează să fie promulgate şi vor atrage cu siguranţă o mulţime de discuţii controversate în Slovacia. 

Iveta Rusinova, primăriţa orăşelului Krompachy, nu înţelege de ce atâta caz pe marginea planurilor ministrului de Interne. Localitatea are o populaţie de aproape nouă mii de locuitori, dintre care peste 8% sunt de etnie romă şi trăiesc în ghetoul de la marginea oraşului. Tensiunile între comunitatea romă şi restul locuitorilor sunt aproape la ordinea zilei. „După părerea mea, să eviţi un act criminal sau ilegal înainte de a avea loc este corect. Ar fi trebuit să începem de mult cu aşa ceva“, spune Rusinova.

Abel Ravasz, în schimb, însărcinatul guvernului slovac pentru problemele romilor, este de cu totul altă părere: „Este inacceptabil să împărţim populaţia pe etnii, apoi să etichetăm etnia ca una criminală, după care să inventăm legi speciale pentru acest grup de oameni. Nu se poate aşa ceva“, a declarat reprezentantul romilor în politica slovacă. 

„Cea mai bună soluţie“ sau discriminare?

 Ministrul slovac de Interne, Robert Kalinak (picture-alliance/ dpa)Ministrul slovac de Interne, Robert Kalinak

În Slovacia există sute de ghetouri la marginile oraşelor, în care romii trăiesc în condiţii precare şi unde rata şomajului este de 100%. Singurele surse de venit sunt ajutorul social şi alocaţiile pentru copii. Ministrul Kalinak spune că e absolut necesar ca situaţia să se schimbe şi în acelaşi timp cetăţenii slovaci să fie feriţi de criminalitatea comisă de romi. „Trebuie să fim activi împotriva acestei poveri zilnice, a criminalităţii romilor, fie că vorbim despre fapte mărunte, cum ar fi furturile de buzunare, sau altele mai grave, de pildă spargerile de locuinţe sau tulburarea ordinii publice“, declară Kalinak. 

Povestea e una binecunoscută în comunităţile de romi din Europa Centrală şi de Sud-Est: sărăcie lucie, copii care nu merg la şcoală şi nu au niciun viitor, imposibilitate de integrare.

Ministrul slovac de Interne intenţionează să schimbe acest lucru, iar Rusinova, de pildă, spune că planul lui reprezintă cea mai bună soluţie: „Vedem des copii dezbrăcaţi care caută prin gunoaie. Este evident că ajutorul social nu-şi îndeplineşte scopul“. Primăriţa consideră că familiile ar trebui să beneficieze de ajutor social numai atunci când părinţii demonstrează că se ocupă într-adevăr de copii. 

Exact asta are de gând Kalinak, şi anume să condiţioneze ajutorul social: „Părinţii trebuie întâi să-şi îndeplinească datoriile şi abia apoi să se gândească la ajutor social“. 

Combustibil pentru ţeluri politice

Sărăcia şi criminalitatea merg mână în mână în ghetourile romilor (SAMUEL KUBANI/AFP/Getty Images)

În ghetouri cu probleme mai grave, ministrul intenţionează să trimită patrule de poliţie care să poată interveni rapid atunci când e cazul. Iar vârsta minimă a responsabilităţii penale va fi redusă la 14 ani. Programul lui Kalinak conţine şi o componentă socială: „Dorim să înfiinţăm o reţea de centre de ajutorare care să îmbunătăţească situaţia copiilor romi şi să preia educaţia acestora“. 

Preşedintele Consiliului ONG-urilor rome, Ladislav Richter, se simte de pe acum discriminat de propunerile de legi, deşi admite că „există criminalitate în aşezările romilor. Este o mare criminalitate şi se extinde în continuu“.

Cu acest lucru este de acord şi Abel Ravasz, însărcinatul guvernului slovac cu problemele romilor. Subliniază însă că autorităţile nu au dreptul să aleagă locurile unde trimit mai multă poliţie pe baza culorii pielii sau a etniei. „Nu sunt împotriva prevenirii criminalităţii, dar nu avem nevoie de etichete precum «criminalitatea comisă de romi». Nu e bine să aprindem spiritele şi mai mult“ - o sugestie decentă pentru ceea ce consideră că vrea de fapt să obţină ministrul de Interne. 

Peste doi ani au loc alegeri parlamentare în Slovacia. Iar partidele de extremă dreapta ar putea să-şi facă foarte bine campanie cu titlul luptei împotriva „criminalităţii comise de romi“.

Articol publicat de Deutsche Welle