VIDEO Anders Breivik a primit pedeapsa maximă pentru masacrul din Norvegia. „A declarat un război împotriva umanităţii. Şi l-a câştigat"

Anders Breivik a efectuat salutul nazist la întrarea în sala de judecată, în ziua pronunţării verdictului privind atentatele teroriste comise pe 22 iulie 2011, la Oslo şi pe insula Utoya FOTO: Reuters

Norvegianul Anders Behring Breivik a primit pedeapsa maximă cu închisoarea, 21 de ani de detenţie, pentru orchestrarea celor două atentate de anul trecut de la Oslo şi de pe insula Utoya, în urma cărora 77 de persoane şi-au pierdut viaţa.

La mai bine de un an de la atacurile de la Oslo, tribunalul de primă instanţă din capitala norvegiană l-a condamnat pe extremistul de dreapta Anders Breivik la 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea de a fi eliberat pentru bună purtare cu 445 de zile înainte de efectuarea integrală a sentinţei, informează publicaţia „The Telegraph", care a transmis în direct pronunţarea sentinţei.

Instanţa prezidată de judecătoarea Wenche Elizabeth Arntzen a stabilit, în unanimitate, că Anders Behring Breivik (33 de ani) a avut discernământ în momentul comiterii atentatului cu bombă din centrul oraşului Oslo şi al masacrului de pe insula Utoya.

Acuzatul, îmbrăcat într-un costum negru, cămaşă albă şi cravată gri, a ascultat verdictul cu zâmbetul pe buze, după ce a efectat salutul extremei drepte la intrarea în tribunal.

Încă de la începerea procesului, Breivik a recunoscut că el este autorul atacurilor din 22 iulie 2011, în urma cărora 77 de persoane au murit iar alte 240 au fost rănite.

Deşi a primit pedeapsa maximă de 21 de ani de detenţie, Breivik poate depune cerere de eliberare condiţionată după ce efectuează zece ani din sentinţa dată. Din acest motiv, la scurt timp după pronunţare, mai multe voci şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la posibila eliberare a lui Breivik peste doar un deceniu, atrage atenţia BBC News.

Mai mult de atât, o altă problemă controversată a procesului său, desfăşurat în perioada 16 aprilie-22 iunie, a fost sănătatea sa mintală. 

Extremistul de dreapta a insistat că a avut discernământ în momentul comiterii atentatelor, dar a refuzat să pledeze vinovat în faţa justiţiei pe motiv că acţiunile lui au fost necesare pentru a opri „islamizarea" Norvegiei.

Anders Breivik, care a dorit ca justiţia să recunoască faptul că a săvârşit actele de terorism în mod raţional, s-a arătat mulţumit de sentinţa completului de cinci judecători, care au respins cererea procurorilor de a-l declara nebun. Curtea de la Oslo a cerut mai multe expertize psihiatrice în cazul lui Breivik. În timp ce prima echipă de specialişti a stabilit că norvegianul suferă de schizofrenie paranoidă, al doilea grup de psihiatri a consemnat că este în deplinătatea facultăţilor mintale. Înainte de pronunţare sentinţei, Breivik a spus că internarea într-un centrul de tratament psihiatric pentru condamnaţi ar fi „mai rea decât moartea". 

Aflaţi în faţa dilemei de drept penal prin care pot fi înaintate cifre diferite privind timpul pe care îl va petrece Breivik în spatele gratiilor, specialiştii AP explică situaţia: 

„Principala chestiune pe care Curtea de la Oslo trebuia să o decidă este dacă Breivik este suficient de sănătos mintal pentru a fi considerat responsabil penal pentru actele sale. Dacă s-ar fi stabilit lipsa de discernământ, ar fi fost introdus, pe termen nelimitat, într-un centru de tratament psihiatric, indiferent de voinţa sa. Dar Breivik a fost declarat sănătos mintal, motiv pentru care a primit o sentinţă de 21 de ani de închisoare. În aceasta este stipulată şi condamnarea la «detenţie preventivă».

În condiţiile în care pedeapsa maximă din Norvegia este de 21 de ani iar, după efectuarea ei, condamnatul trebuie eliberat, introducere noţiunii de «detenţie preventivă» permite extinderea pedepsei pentru persoanele încarcerate care sunt considerate un pericol pentru societate. Această opţiune permite şi introducerea deţinutului în mai multe programe şi sesiuni terapeutice, comparativ cu sentinţa comună. Norvegia, ca aproape toate ţările Europei, nu dispune de condamnarea la moarte ca pedeapsă pentru infracţiunile grave."

Decanul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de la Oslo, Hans Petter Graver, a declarat pentru Sky News că se aştepta la acest verdict care va fi acceptat de majoritatea norvegienilor. „Mulţi se temeau că decizia Tribunalului îi va permite lui Breivik să revină pe străzi în doar câţiva ani... A fost o provocare pentru sistemul judiciar, atât din perspectiva complexităţii procesului, cât şi a numărului de persoane efectiv implicate. A fost şi o provocare logistică pe care consider că Tribunalul a gestionat-o foarte bine şi eficient, mai ales că a trebuit să satisfacă interesul presei şi pe cel al publicului privind cazul Breivik", a declarat Graver.

„A fost verdictul pe care toţi şi-l doreau, chiar şi Breivik"

Reporterul publicaţiei britanice „The Telegraph" prezent la Oslo, Richard Alleyne, a descris atmosfera din tribunal ca fiind una de „uşurare".

„A fost verdictul pe care toţi şi-l doreau, chiar şi Breivik. Înainte de pronunţare, norvegianul în vârstă de 33 de ani a declarat că va accepta verdictul şi sentinţa dacă nu va fi declarat lipsit de discernământ. În opinia sa, faptul că este considerat responsabil oferă legitimitate acţiunilor sale", a comentat Alleyne.

„Atât prietenii, cât şi rudele victimelor consideră sentinţa justă. Au existat temeri cu privire la condamnarea lui Breivik la tratament psihiatric, pentru că nu ar fi fost pedepsit corespunzător printr-o astfel de sentinţă. Totodată, i s-ar fi permis să facă apel la fiecare trei ani de la pronunţarea de astăzi (vineri, n.r.), resuscitând durerea norvegienilor. Este bine că a fost declarat în deplinătatea facultăţilor mintale", a adăugat reporterul Richard Alleyne.

„Victoria morbidă al lui Breivik este completă"

Un editorialist al publicaţiei „The Telegraph", Dan Hodges, a comentat evenimentele de la Oslo ca fiind victoria morbidă a lui Anders Breivik.

„Uciderea celor 77 de oameni a fost ceea ce şi-a dorit. În următorii 20 de ani, imaginea lui va dispărea din memoria colectivă a publicului. Ulterior, va reapărea în mod dramatic. Când se va pune problema prelungirii sentinţei prin «detenţia preventivă», va avea loc un nou val de mediatizare a omului şi a crimelor sale", a atras atenţia Hodges.

Când s-a pronunţat sentinţa, toate camerele de luat vederi din tribunal s-au îndreptat către Breivik. Nu afişa nicio remuşcare, nici frică, nici măcar furie. Doar un zâmbet de satisfacţie. Anders Behring Breivik a declarat un război împotriva umanităţii. Şi l-a câştigat.

MASACRUL DIN NORVEGIA

La 22 iulie 2011, Breivik a ucis 77 de persoane, dintre care opt într-un atentat cu bombă comis împotriva sediului Guvernului din Oslo, apoi alte 69, în principal adolescenţi, într-un atac armat pe insula Utoeya, unde se desfăşura o tabără de vară a tinerilor laburişti. Anchetatorii norvegieni au stabilit, însă, că cel de-al doilea atac ar fi putut fi prevenit dacă poliţiştii ar fi acţionat mai eficient după deflagraţia din centrul capitalei.

Luna trecută, când s-a împlinit un an de la atacurile teroriste, presa internaţională a subliniat faptul că, în ciuda atrocităţii lui Breivik şi a motivaţiei care l-a împins să comită atentatele, extremistul de dreapta a fost tratat de autorităţile de la Oslo ca orice alt infractor judecat de un tribunal penal, Norvegia oferind astfel o lecţie de toleranţă celorlalte state ale lumii.