Islandezii au trimis opt partide în Althingi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În 2016, guvernul islandez a picat fiindcă premierul Sigmundur Davið Gunnlaugsson, de la Partidul Progresist, a fost prins minţind în privinţa unor conturi ascunse într-un paradis fiscal. Un an mai târziu, cabinetul de la Reykjavik a demisionat fiindcă tatăl premierului Bjarni Benediktsson a semnat o scrisoare prin care cerea reabilitarea unui pedofil condamnat pentru viol şi care ispăşise deja o pedeapsă aspră cu închisoarea.

             

Ambele exemple arată ce preţ au încrederea şi onestitatea în insula din Atlanticul de Nord. Ultima coaliţie de guvernare era, de altfel, foarte fragilă, având un singur vot în plus faţă de opoziţie. Făceau parte din ea, sub bagheta liderului Partidului Independenţei, alte două formaţiuni - una numită Viitorul Luminos, iar alta Partidul Reformei - care negociaseră îndelung o majoritate.

Campania n-a fost foarte animată, fiindcă islandezii sunt moderaţi şi mai degrabă discreţi. Partidul Independenţei a folosit în favoarea sa argumentul creşterii economice, mai cu seamă după ce ultimele bariere din calea circulaţiei libere a capitalurilor au fost eliminate. Tema cea mai interesantă a fost cea propusă de social-democraţi, care ar vrea ca ţara să reia negocierile cu Uniunea Europeană. Reamintesc că Islanda a fost candidată la aderare în perioada 2010-2014, tocmai în vremea când guvernul era condus de un social-democrat. Sprijinul pentru reluarea negocierilor cu UE oscilează în jur de 45%. Susţinătorii Europei sunt cei mai numeroşi printre membrii Partidului Piraţilor.

S-a discutat în campanie şi despre protecţia mediului, în particular despre Arctica, mai ales după ce Independenţii au declarat că, dacă guvernele nu vor face nimic, peste un secol ţara va dispărea sub apele Atlanticului. O altă temă interesantă a fost relaţia Islandei cu Marea Britanie după ce această ţară va părăsi UE. Una dintre variantele avute în vedere în tratativele dintre Bruxelles şi Londra este ca Regatul Unit să adere la European Free Trade Agreement. Islanda e membră EFTA, ca şi Norvegia, o ţară ale cărei opţiuni sunt totdeauna ţinute la mare preţ la Reykjavik.

Merită menţionat şi faptul că un partid extremist – Frontul Naţional Islandez – nu a putut depune candidaturi, fiindcă listele de sprijin pe care le-a prezentat conţineau numeroase semnături false. Participarea la scrutin a fost de 81%.

Rezultatul votului pentru Althingi n-a adus mari surprize. Cele mai multe mandate – 16 din totalul de 63 – le au independenţii, deşi ei au pierdut din sprijin. Urmează Stânga verde (11 mandate) şi Progresiştii (8). În scădere, Piraţii – care vor avea 7 fotolii parlamentare – şi Partidul Reformei, care va ocupa doar 4. În creştere au fost social-democraţii, care au câştigat 7 mandate, în vreme ce Viitorul Luminos a rămas în afara legislativului. Două partide sunt noi: unul e o formaţiune, creată acum două luni, de către fostul premier Gunnlaugsson (Partidul Centrist), iar altul e Partidul Poporului, dirijat de o vedetă a concursului de televiziune X-Factor.

Noul parlament va fi, deci, şi mai fragmentat decât cel precedent: el va conţine opt partide, în loc de şapte, iar mare întrebare e cine va face cabinetul. Două variante sunt deja în discuţie: una ar fi alcătuirea unui guvern minoritar, dirijat de Independenţi, iar a doua – o coaliţie de patru partide, în jurul ecologiştilor, care şi i-ar putea asocia pe social-democraţi, pe Progresişti şi pe Piraţi.      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite