INFOGRAFIE UE şi SUA smulg Moldova din ghearele Rusiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vilnius, capitala europeană ce găzduieşte Summitul Parteneriatului Estic. FOTO Shutterstock
Vilnius, capitala europeană ce găzduieşte Summitul Parteneriatului Estic. FOTO Shutterstock

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a parafat, joi, la Vilnius, acordul de asociere cu Uniunea Europeană, cu puţin timp înaintea începerii summitului Parteneriatului Estic. O ultimă pagină din cele 1.000 ale documentului a rămas a fi semnată vineri, în cadru festiv, de premierul Iurie Leancă.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Georgiei. Ucraina, cel mai „cu greutate“ stat din Parteneriatul Estic, care trebuia să semneze, joi, Acordul de asociere cu UE, s-a răzgândit la presiunea Rusiei. Totuşi, Bruxelles-ul i-a mai acordat un răgaz de gândire, până vineri.

Acordul de Asociere include şi aşa-numitul Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (Deep and Comprehensive Free Trade Agreement – DCFTA), care înseamnă practic integrarea economică în piaţa comună a UE. Este primul pas în pregătirea aderării unui stat la Uniunea Europeană, iar aceste acorduri internaţionale pregătesc, în unele cazuri, procesul de aderare. Odată cu parafarea şi, ulterior semnarea Acordului, cel mai probabil anul viitor, dacă lucrurile merg bine pe plan politic la Chişinău, este stabilit cadrul pentru liberalizarea schimburilor comerciale UE-Moldova.

Aderarea presupune însă şi aşa-numita integrare politică. România a semnat acest acord în 1995, iar integrarea a venit 12 ani mai târziu. În plus, Comisia Europeană a propus, miercuri, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de cele 28 de state membre UE.

Fostul comisar european Leonard Orban a declarat la Adevărul Live că Vilnius este un pas important pe care Republica Moldova şi Georgia
l-au făcut spre UE, dar acesta nu este un proces ireversibil şi nu înseamnă că a început demersul de aderare la UE. „Trebuie să vedem dacă articolul 49 din Tratatul UE va figura în actul asocierii, care presupune demersurile de aderare la UE. Se vorbeşte de procesul de apropiere, dar nu de aderare“, a subliniat Leonard Orban. Joi, articolul 49 nu figura inclus.

Şeful diplomaţiei SUA vine la Chişinău

Miercuri, Republica Moldova a mai primit un semnal important, dinspre Washington. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Jennifer Psaki, a anunţat că la începutul lunii decembrie, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul american va discuta cu autorităţile de la Chişinău despre o eventuală „integrare“ în Uniunea Europeană a Moldovei, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat. Iniţial, John Kerry trebuia să meargă şi la Kiev, pentru o reuniune a OSCE, dar vizita a fost anulată, după ce Ucraina a anunţat că renunţă la semnarea acordului de asociere cu UE.

„Mesaj puternic pe plan regional“

Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat pentru Radio Europa Liberă că vizita Secretarului de Stat semnifică „sprijinul SUA pentru evoluţiile democratice din Republica Moldova“. „Ceea ce este extrem de important şi relevant este că, după o pauză de aproape 22 de ani, un secretar de stat american va efectua o vizită, chiar şi de scurtă durată, la Chişinău. Este extrem de importantă această vizită, fiindcă ne va permite să discutăm despre agenda bilaterală, să discutăm problemele, evoluţiile pe plan regional, să discutăm despre perspectivele relaţiilor bilaterale, pe care dorim să le intensificăm, şi pe dimensiunea dialogului politic, şi să atragem investiţii americane. Deci este o vizită foarte importantă şi cred că toată lumea va aprecia“, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova.

La rândul său, ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a declarat pentru „Adevărul Moldova“ că „vizita are loc în circumstanţele în care Republica Moldova are nevoie de un sprijin politic exprimat pe faţă, iar această prezenţă aduce prospeţimea sprijinului american şi semnale pe care cetăţenii moldoveni le aşteaptă de mult timp“.

„Suntem într-o situaţie regională complexă, cu probleme şi complicaţii chiar pe muchia acestui eveniment pe care l-am aşteptat demult, mă refer la Summitul de la Vilnius. Această vizită la Chişinău va transmite un mesaj foarte puternic şi pe plan regional“, a precizat diplomatul moldovean. ;

De ce a lipsit preşedintele Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu participă la reuniunea de la Vilnius, fapt anunţat în România de către preşedintele Băsescu. „Eu am vorbit cu preşedintele Timofti, l-am întrebat şi eu de ce nu vine. Au o motivaţie internă”, a precizat şeful statului român. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui moldovean, Vlad Ţurcanu, a explicat că Nicolae Timofti a luat decizia de a absenta de la Summitul Parteneriatului Estic acum câteva săptămâni, în urma unor înţelegeri cu premierul, şi că preferă să-i lase în faţă pe cei care au început acest proces de asociere, în 2010. La rândul său, premierul Iurie Leancă a menţionat că republica Moldova nu este ţară prezidenţială. „Suntem Republică parlamentară. O să avem şi alte evenimente istorice la care va participa şi preşedintele Republicii Moldova“, a declarat Iurie Leancă.

infografie summit Vilnius

Alte ştiri pe aceeaşi temă:

Scrisoare deschisă către Uniunea Europeană

Traian Băsescu, la summitul de la Vilnius

Dragă Uniunea Europeană, îmi pare rău să-ţi transmit, dar ai luat-o pe un drum greşit. Dacă nu în întregimea ta, cel puţin prin unii din cei care te reprezintă, dar a căror poziţie este determinantă. Şi, în timp ce le promiţi şi altora din afară integrarea, ai început să îi ţii pe la uşi pe unii din membrii familiei de dinăuntru. Cum te va mai crede cineva că eşti o construcţie credibilă dacă ai început deja să-ţi baricadezi porţile?

Ministrul de Externe al Poloniei Radosław Sikorski: „Asistenţa pe care o primeşte Moldova în prezent este o recompensă pentru progresele realizate“

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, dur în declaraţii, dar franc, a spus că Uniunea Europeană nu susţine regimurile oligarhice, iar suportul UE va fi din ce în ce mai mare cu cât ţările se vor antrena în procesul de modernizare a statelor proprii.

Corespondenţă de la Vilnius: Mai poate fi Ucraina întoarsă din drumul spre est? Problema imigranţilor români şi bulgari va fi discutată

După situaţia Ucrainei, următoarea problemă care se va discuta la Summitul de la Vilnius - deşi nu apare pe agendă - este cea a imigranţilor. Franţa şi Germania au anunţat că adoptă aceeaşi poziţie lansată de Marea Britanie privind limitarea drepturilor pentru imigranţii din alte state membre UE, principalii vizaţi fiind românii şi bulgarii. MAE român anunţă că Executivul UE „a arătat că nu va ezita sa declanşeze proceduri de infringement”.

Ucraina şi marea tablă de şah

Schimbarea bruscă a Kievului privind semnarea Acordului de Asociere în cadrul Uniunii Europene a făcut, dacă mai era nevoie, ca jocul geopolitic tacit dintre Bruxelles şi Moscova să treacă şi ultima graniţă a transparenţei.

Mesajele moldovenilor au ajuns la oficialii europeni. Ce le-au scris cetăţenii Republicii Moldova

La Summitul de la Vilnius, reprezentanţii Partidului Democrat vor oferi liderilor europeni prezenţi la reuniune, volumul „Cartea Moldovei“, care conţine mesaje scrise de cetăţeni din toate raioanele Republicii Moldova.

Comisarul european Stefan Fule, perplex în faţa sumelor cerute de Kiev pentru a bate palma cu UE

Comisarul european pentru Extindre şi politică de vecinătate Stefan Fule a delarat joi, la Vilnus, că suma cerută de Ucraina în vederea ridicării economiei la standardele europene este exorbitantă, relatează Interfax-Ucraina.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite