Iliberalul şi prorusul Viktor Orbán (IV): legalizarea fraudei electorale, spionarea adversarilor politici şi controlul presei ungare

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar şi pentru România şi Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realităţile politice şi strategice din ţara vecină.

Vom încerca să desluşim evoluţiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale şi echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul intern, respectiv activitatea serviciilor secrete din Ungaria, modul în care regimul Orbán spionează adversarii politici şi maniera în care regimul a luat media ungară sub control direct. Prima parte a acestui serial poate fi cititi aici, a doua parte aici, a treia aici. Versiunea în limba engleză a acestui episod poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

În data de 12.11.2021, Zsolt Semjén, vicepremier, a trimis o propunere legislativă (T/17277) lui László Kövér, preşedintele Parlamentului ungar, „care ar modifica aspecte privind serviciile de gestionare a schimbului de date şi ar reduce sarcinile administrative pentru cetăţeni.” O privire rapidă asupra documentului arată că modificările vor afecta „legea LXVI (1992) privind înregistrarea datelor cu caracter personal şi a adreselor cetăţenilor”.

În opinia organizaţiei Társaság a Szabadságjogokért/Societatea pentru Libertăţi Civile/ TASZ, aceste amendamente „deschid uşi şi mai largi turismului electoral, decât în anii anteriori”, deoarece, în viitor, „o persoană care îşi stabileşte o reşedinţă nu trebuie neapărat să şi locuiască la acea adresă”. Reşedinţa oficială a unei persoane va fi redusă la un fel de „adresă de contact”. Ulterior, demersurile asociate stabilirii unei reşedinţe fictive nu vor mai fi pedepsite. Codul penal privind falsificarea actelor publice va fi modificat astfel încât oricine să poată înregistra o adresă cu acordul unui proprietar. Se cunoaşte practica turismului electoral, în special în zonele învecinate cu Ucraina, unde mii de cetăţeni ucraineni, dintre care unii nici măcar nu şi-au putut dovedi sorgintea maghiară, şi-au stabilit adrese false cu ajutorul primarilor satelor, în schimbul unor voturi favorabile. A fost o escrocherie de prim rang, sunt de părere analiştii internaţionali. Încercările de a pune capăt practicii au întâmpinat dificultăţi, deoarece aceste voturi au favorizat Fidesz. Pe viitor, frauda electorală în integralitate se va desfăşura pe baze legale.

În data de 13.01.2022, 20 de ONG-uri ungare (Amnesty International Magyarország, Autonómia Alapítvány,Civil Kollégium Alapítvány, Emberség Erejével Alapítvány, Eötvös Károly Intézet,Háttér Társaság,K-Monitor Közhasznú Egyesület, Közélet Iskolája Alapítvány, Levegő Munkacsoport,Magyarországi Európa Társaság, Magyar Helsinki Bizottság, Magyar Női Érdekérvényesítő Szövetség, MENŐK – Magyar Európai Nők Fóruma Egyesület, Mérték Médiaelemző Műhely,Ökotárs Alapítvány, Political Capital, Társaság a Szabadságjogokér, Transparency International Magyarország, Unhack Democracy Védegylet Egyesület) au adresat o solicitare scrisă Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), într-o iniţiativă de a se asigura că OSCE nu trimite o „misiune limitată” de observare a alegerilor parlamentare ungare din aprilie 2022, deoarece, din cauza situaţiei îngrijorătoare din plan intern, monitorizarea ar trebui să fie totală de această dată, respectiv completată de un număr mare de observatori în ziua de votare.

Potrivit ONG-urilor, situaţia este mult mai gravă decât era în 2018, iar în solicitarea lor au oferit următoarele detalii, care avertizează că integritatea alegerilor din 2022 poate fi în pericol mai mare decât înainte:

• modificări la nivelul regulilor electorale/circumscripţiilor electorale în favoarea partidului de guvernământ;
• utilizarea banilor publici în scopuri de campanie proguvernamentală;
• intensificarea retoricii intimidante, xenofobe şi anti-LGBTQ;
• dominaţia guvernului asupra pieţei media;
• preluarea de către guvern a organismelor electorale;
• influenţa politică asupra instanţelor, prevederi autocratice în timpul epidemiei de coronavirus;
• restricţii arbitrare privind libertatea de exprimare şi de întrunire.

Spionarea adversarilor. Scandalul Pegasus (iulie 2021)

Printre statele expuse în ancheta Pegasus, care au plătit compania israeliană de spionaj cibernetic NSO Group pentru spionarea unor politicieni, jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, oameni de afaceri, disidenţi, etc. se află şi Ungaria, singurul stat UE de pe listă. Cazul Ungariei este relevant prin: lipsa de reacţie a premierului Orban, care a optat pentru ignorarea scandalului;declaraţiile contradictorii ale acoliţilor săi pe subiect. Aparatul media pro-Fidesz a fost singurul care a reacţionat în stilul cunoscut.

Recenta anchetă a ONG-ului francez Forbidden Stories, intitulată Pegasus Project, a dezvăluit numele a peste 50.000 de ţinte ale acţiunilor de supraveghere cibernetică. Ancheta a avut la bază o colaborare jurnalistică internaţională la care au participat, pe lângă Direkt36.hu, personal de la Washington Post, The Guardian , Süddeutsche Zeitung, Die Zeit şi Le Monde şi a dezvăluit că au fost supravegheaţi peste 180 de jurnalişti din întreaga lume, inclusiv redactori şi reporteri de la The Economist, Reuters, Financial Times, CNN, The New York Times, France24 şi Associated Press.

Printre statele implicate în această anchetă se numără: Azerbaidjan, Bahrain, Kazahstan, Mexic, Maroc, Rwanda, Arabia Saudită, Ungaria, India şi Emiratele Arabe Unite.

Victimele acestui spionaj cibernetic, din Ungaria, au fost 300 de persoane - majoritatea cu abordări anti-Orban. Printre acestea se numără: un primar de opoziţie (nenominalizat); patru jurnalişti, inclusiv doi membri ai personalului de la Direkt36.hu – jurnaliştii de investigaţie Ponyi Szabolcs şi Szabó András; un fotograf care a lucrat cu un jurnalist american la un articol despre sediul Băncii Internaţionale de Investiţii, o instituţie financiară rusă de lângă Kremlin, cu sediul la Budapesta; antreprenorul miliardar, Zoltán Varga, proprietarul Central Media Group, care publică şi 24.hu; Chikán Attila, profesor de economie, ministru al economiei în primul Guvern Orbán, care a fost invitatul lui Zoltán Varga la o cină în 2018; Ádám Simicska, fiul fostului trezorier al Fidesz, Lajos Simicska - care a fost principalul aliat al lui Viktor Orbán până la „Ziua G”; fostul student al Universităţii Central Europene/CEU, Adrien Beauduin, care a fost reţinut la o demonstraţie anti-guvernamentală în 2018.

Informaţiile obţinute de către sursa ungară 168 Óra, în baza unei cereri privind libertatea de informare, indică faptul că ministrul justiţiei, Judit Varga, a aprobat 1.285 cereri de supraveghere în 2020, care includ toate formele de supraveghere, nu doar Pegasus (aici, aici, aici, aici, aici, aici şi aici).

Pegasus este o soluţie spyware israeliană, de infiltrare de la distanţă, nedetectabilă, utilizat pe iPhone-uri sau alte dispozitive care rulează modul Android şi care utilizează lacune de funcţionare de pe care nici producătorii, nici dezvoltatorii de software pentru telefoane mobile nu le cunosc. Spyware-ul poate captura şi transmite mesaje, fotografii şi e-mailuri de pe telefonul mobil al unei ţinte, dar poate, de asemenea, să înregistreze conversaţii cu acesta, să activeze un microfon dacă este necesar şi, de asemenea, să colecteze informaţii despre deplasările utilizatorului.

Intensificarea activităţilor de intelligence. 1825 operaţiuni pe an!

În Ungaria există 2 servicii principale de informaţii: AH pe plan intern, respectiv IH pe plan extern, adică spionajul.

Potrivit ministrului Justiţiei, Judit Varga, în perioada 01.01 – 14.04.2021,  au fost autorizate 499 de operaţiuni ale serviciilor de informaţii ungare, respectiv circa 5 operaţiuni sub acoperire/zi  (filaje, interceptări, percheziţii domiciliare, accesări de email-uri, etc.). Să calculăm cât vine pentru un an de zile: 5x365 egal 1825! Deci 1825 de operaţiuni ale serviciilor secrete într-un an se desfăşoară în Ungaria regimului Orban.

Centrul de combatere a terorismului/TEK şi serviciile de informaţii militare şi civile, cu excepţia Centrului de informare şi analiză a criminalităţii şi de combatere a terorismului /TIBEK, sunt autorizate să colecteze informaţii secrete în scopul protecţiei securităţii naţionale, care necesită doar aprobarea ministrului Justiţiei. Ungaria are unul dintre cele mai permisive cadre legislative din Europa privind autorizarea supravegherii, controlul politic absolut asupra serviciilor fiind evident. Serviciile civile de informaţii AH şi IH fac parte din cluburile europene de cooperare în materie de securitate naţională, unde sunt discutate subiecte foarte sensibile precum acţiunile spionajului rus în Europa sau securitatea economică în contextul inserţiilor economice ale Chinei. Ungaria are legături politice privilegiate netransparente şi contrare poziţiei UE cu aceste state. Câtă credibilitate mai au cele două servicii naţionale, AH şi IH, în cluburile europene de intelligence? Poate fi un risc de compromitere al informaţiilor vehiculate în regim „confidenţial” faţă de serviciile ruse şi chineze? Szjjiarto Peter, ministrul de externe şi principalul coordonator al fondurilor ungare în statele din regiune, este prezent frecvent la Moscova. Dar el este totodată şi coordonatorul serviciului de spionaj ungar – IH. La rândul său, Sandor Pinter, ministru de interne şi coordonator al AH, are la rândul său un istoric de asociere cu Rusia din perioada în care primea taxă de protecţie din partea unui „hoţ în lege”, Semion Moghilevich, lider al unui clan de crimă organizată din Federaţia Rusă, conexat / controlat de serviciul de securitate rusesc FSB.

Acapararea mass media ungare de către regimul Orbán

De când Viktor Orbán a devenit prim-ministru, în 2010, Ungaria a coborât de pe locul 23 pe locul 92 în indicele mondial al libertăţii presei.

Rapoarte recente ale unor entităţi europene au confirmat tendinţe negative la nivelul libertăţii presei în Ungaria, dar au evidenţiat şi impactul negativ al Budapestei asupra libertăţii presei în ţările vecine, cu minorităţi maghiare.

Concluziile experţilor ungari de profil (03.05.2021), respectiv Marius Dragomir - director al Centre for Media, Data and Society/CMDS din cadrul Universităţii Central Europene/CEU şi Gabor Polyak - profesor asociat al Institute for Communication and Media Studies, din cadrul Universităţii din Pécs, sunt următoarele:

• în Ungaria, guvernul şi clasa oligarhilor pro-guvernamentali controlează majoritatea mass-media ungare;
• în perspectiva alegerilor parlamentare din 2022, se aşteaptă demersuri de preluare a ultimelor surse media independente din Ungaria;
• pluralismul media poate fi restabilit doar cu o intervenţie a UE, altfel modelul ungar s-ar putea extinde în Europa Centrală şi de Est;
• jurnaliştilor li se interzice intrarea în spitale sau să ia interviuri medicilor;
• în martie 2020, a fost emis un decret guvernamental de urgenţă de modificare a Codului penal, pe fondul epidemiei de coronavirus, în care se prevede pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă în cazul în care cineva face o declaratie falsă pentru a ascunde riscul de a contracta o boală epidemică. Astfel, formularea foarte vagă a decretului permite incriminarea criticilor guvernamentali;
• pe plan intern, deţinătorii surselor media sunt adesea menţionaţi ca fiind unii dintre principalii vinovaţi de lipsa libertăţii presei din Ungaria;
• eliminarea sursei Klubradio şi preluarea portalului Index, au fost percepute drept evoluţii îngrijorătoare pentru libertatea presei din Ungaria;
• recent, a existat o nouă reglementare care eticheta sectorul media drept „strategic”, prin urmare, toate fuziunile şi achiziţiile de pe piaţa media trebuie să fie aprobate în prealabil de către guvern.

Păpuşarii media ai lui Viktor Orbán

1. Mészáros Lőrinc – prietenul din copilărie al lui Orbán, care deţine: Echo TV (post tv naţional proguvernamental), Világgazdaság/Economia mondială (cotidian economic), Nemzeti Sport/Sportul naţional (tabloid sportiv), inclusiv 12 publicaţii regionale şi numeroase reviste mondene; 2. Habony Árpád – consilierul neoficial al lui Orbán, care deţine: 888.hu (portal de ştiri), Ripost (tabloid), Lokál (tabloid); 3. Andy Vajna/ Vajna András György (decedat în ianuarie 2019) – producător de filme american, de origine maghiară, desemnat drept comisar guvernamental al industriei de film din Ungaria, care deţine: TV 2 (post tv naţional), Rádió 1 (post radio naţional), BORS (tabloid) şi 2 cotidiene regionale; 4. Matolcsy Ádám – fiul actualului guvernator al Băncii Naţionale Ungare, politician Fidesz, Matolcsy György, care deţine portalul Origo.hu; 5. Mária Schmidt – istoric şi lector universitar, comisar guvernamental, director al House of Terror Museum (care conţine mărturii ale Holocaustului ungar), deţine: Figyelő/Observator (publicaţie de tip magazin); 6. Heinrich Pecina – afacerist austriac cu legături în cercurile Fidesz, deţine 3 cotidiene regionale; 7. Széles Gábor – afacerist şi unul dintre organizatorii marşurilor păcii, pro-Orbán, deţine publicaţia Magyar Hírlap/Ziarul Ungar; 8. Liszkay Gábor – director executiv al companiei lui Mészáros Lőrinc, Mediaworks, deţinând şi publicaţia Magyar Idők (sursa aici).

Conform datelor statistice oferite de Mérték Média Monitor, think tank şi watchdog din domeniul media, din Ungaria, portofoliul pro-Fidesz cuprinde 77,8% din întregul segment de ştiri şi afaceri publice.

Armata de trolli ai propagandei guvernamentale

Fundaţia “Alianţa pentru Noua Generaţie”/Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány, a fost înfiinţată în 2012, de către Péter Ágh, parlamentar ungar, care a avut calitatea de preşedinte al organizaţiei de tineret Fidelitas, din cadrul partidului Fidesz, în perioada 2009-2015. Obiectivul fundaţiei, postat pe pagina de Facebook a comunităţii, intitulată ”Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány”, viza: ”Socializarea generaţiei tinere în scopul de a deveni responsabilă pentru comunităţile maghiare mici şi mari, pentru prezervarea, transferul culturii ungare şi protecţia mediului înconjurător, pe baza ideii solidarităţii creştine, a unei economii de piaţă bazată pe concurenţă loială şi a unei naţiuni ungare europene unite”.

Sursele ungare - https://media1.hu/; www.veszpresszo.hu/; https://magyarnarancs.hu; https://24.hu; https://kecsup.hu; https://168ora.hu; https://index.hu; https://444.hu; https://magyarhang.org; alfahir.hu; szegeder.hu; https://szeged.hu; https://merce.hu; https://nepszava.hu; https://boon.hu; https://hvg.hu; https://www.szoljon.hu/ 06.07.2019; https://fuggetlenhirek.info/ - au vehiculat că fundaţia a lansat un ”Program de burse”/”Fúzió”/Fuziune, care a fost demarat la data de 01.08.2019 şi se adresa ”studenţilor dedicaţi valorilor civice”, cărora li s-a oferit locuri de muncă part-time pentru a scrie articole, a se implica în activităţi comunitare şi a contribui la organizarea de evenimente. Este interesant faptul că în anunţul acestui program se menţionează că motivul care a stat la baza înfiinţării burselor ”Fusion” este acela de a ”oferi o oportunitate tinerilor simpatizanţi ai actualului guvern de a-şi exprima ideile on-line şi off-line cu privire la cele mai importante întrebări şi probleme ale socieţăţii ungare”, iar participanţilor acceptaţi li se oferă un salariu lunar de 60.000 de forinţi (circa 200 dolari).

Sursa ”Kolozsvári Szalonna”, referitor la acest program de burse (06.07.2019), a specificat că scopul Guvernului ungar este de a crea o armată de trolli care să-i răspândească mesajele politice. Cerinţele pentru această activitate tind să susţină această suspiciune întrucât solicitanţilor li se cer abilităţi excelente de comunicare în scris şi de utilizare a calculatorului şi Internetului. Sursa ungară Media 1 i-a catalogat drept "propagandişti voluntari ocazionali" pe membrii acestei comunităţi studenţeşti ”Fúzió”.

Desigur, nu putem anticipa dimensiunea reală a acestui grup de propagandişti, însă după lista celor 16 universităţi de la care pot aplica doritorii, este posibil ca numărul aceştor trolli guvernamentali să fie semnificativ. Universităţile implicate sunt următoarele: Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi Egyetem/ Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta; Budapesti Corvinus Egyetem/ Universitatea Corvinus din Budapesta; Pázmány Péter Katolikus Egyetem/ Universitatea Catolică Pázmány Péter; Budapesti Gazdasági Egyetem/Universitatea de Economie din Budapesta; Eötvös Loránd Tudományegyetem/ Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta; Nemzeti Közszolgálati Egyetem/ Universitatea Naţională de Servicii Publice; Pécsi Tudományegyetem/ Universitatea din Pécs; Szegedi Tudományegyetem/ Universitatea din Szeged; Debreceni Egyetem/ Universitatea din Debreţin; Széchenyi István Egyetem/ Universitatea Széchenyi István; Pannon Egyetem/ Universitatea Panonia; Miskolci Egyetem/ Universitatea din Miskolc; Szent István Egyetem/ Universitatea Szent István; Budapesti Metropolitan Egyetem/ Universitatea Metropolitană din Budapesta; Soproni Egyetem/ Universitatea din Sopron; Károli Gáspár Református Egyetem/ Universitatea Reformată Károli Gáspár.

Acest program de burse ”Fúzió” este unul inedit. Deşi este de necrezut ca Ungaria, aflată printre ţările cu guverne angajate în activităţi de trolling, să solicite în mod deschis aplicanţi pentru această activitate (cu siguranţă au existat şi înainte trolli guvernamentali), totuşi până, în prezent, aparent, această activitate s-a derulat fără consemnări financiare în evidenţele publice.

La 30.01.2018, sursa https://444.hu/, sub titlul ”Unul dintre soldaţii de pe Faceook ai Fidesz ne-a spus ce armată virtuală a creat”, a prezentat un troll Fidesz, care a oferit detalii despre modul în care primesc instrucţiuni de la sediul partidului şi cum trebuie să consemneze în foile de calcul Excel că au îndeplinit cotele, însă din material rezultă că aceste personaje au desfăşurat o activitate neplătită, fiind, aparent nişte entuziaşti ai partidului care voiau să răspândească crezul acestuia şi să îi mulţumească pe politicieni.

Articol de *C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe chestiunea maghiară.