Grupul de la Vişegrad cere zid anti-refugiaţi. Angela Merkel va milita pentru cooperarea cu Turcia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria se opun cotelor de refugiaţi alocate de Comisia Europeană şi vor un „plan B“ care să contracareze carenţele Greciei în gestionarea graniţelor.

Înaintea summitului liderilor europeni care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles,  partizanii măsurilor radicale pentru stoparea fluxului de migranţi şi-au înăsprit discursul, convinşi că soluţiile apărate de Germania nu mai sunt suficiente. 

Austria a anunţat marţi introducerea unei cote zilnice de solicitanti de azil admişi în ţară din Slovenia, pentru a „stopa pas cu pas“ intrările pe teritoriul său.

Acest plafon va fi însoţit de dispozitive de securitate, respectiv câţiva kilometri de garduri la graniţa de sud a ţării. Noile planuri sunt concepute după modelul punctului de trecere a frontierei de la Spielfeld dintre Slovenia şi Austria, unde a fost înfiinţat un centru de procesare pentru migranţi şi s-a ridicat un gard lung de 4 km.

Anticipând noile restricţii din Austria, Slovenia a început luni să întărească filtrarea migranţilor la granită, refuzând intrarea celor care „nu sunt ameninţaţi“ sau „provin din ţări sigure“.

Ministrul de Externe austriac , Sebastian Kurz , a declarat săptămâna trecută, în timpul turneului său în Balcani, că Macedonia trebuie să fie pregătită să închidă graniţa cu Grecia.

Omologul său macedonean Nikola Popovski a explicat însă că o închidere totală a graniţei „nu ar fi, în prezent, cel mai bun scenariu“. El s-a declarat însă dispus să gazduiască până la 400 de poliţişti din ţările UE pentru a ajuta autorităţile macedonene să controleze graniţa cu Grecia.

Bulgaria şi Macedonia, la masa grupului de la Vişegrad

Grupul de la Vişegrad, format din Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria, care se împotriveşte cotelor de migranţi adoptate de Comisia Europeana, a insistat luni pentru un „plan B“ care să contracareze carenţele Greciei în gestionarea graniţelor.

La reuniunea de ieri a Grupului, premierul slovac Robert Fico s-a declarat „pesimist“ în ceea ce priveşte capacitatea Greciei de a avansa în acest dosar, chiar dacă Atena a anunţat marţi că a terminat patru dintre cele cinci „hotspots“ de înregistrare a migranţilor prevăzute pe insule unde au intrat peste 800.000 de migranţi în 2015.

Alternativa grupului de la Vişegrad (V4) este închiderea graniţelor de-a lungul rutei Balcanilor urmată de migranţi, concomitent cu susţinerea Macedoniei şi a Bulgariei, vecinii Greciei.  Premierul ungar Viktor Orban  a vorbit de construirea unei „linii de apărare“, respectiv garduri la graniţele de nord ale Greciei.

Premierul ceh Bohuslav Sobotka a declarat că UE „trebuie să ofere mai mult sprijin Bulgariei şi Macedoniei în protecţia frontierelor lor“. De altfel, premierii celor două ţări balcanice au fost invitaţi şi ei la reuniune Grupului de la Vişegrad. 

Ungaria, unde tranzitul de migranţi era aproape de zero de când ţara şi-a închis graniţele, în toamnă, a înregistrat în ianuarie o uşoară creştere a numărului de persoane care încearcă să treacă de gardurile cu sârmă ghimpată - o consecinţă, crede Babar Baloch, purtător de cuvânt al Înaltului comisariat pentru refugiaţi din Ungaria, a obstacolelor care se acumulează pe ruta exodului.

Divergenţele pe tema rezolvării crizei migranţilor sunt atât de mari în rândul statelor membre încât dacă la summit-ul de joi şi vineri nu se ajunge la o soluţie larg acceptată, UE riscă să destrămarea, se tem analiştii.

Angela Merkel merge pe cooperarea cu Turcia

Cancelarul german, Angela Merkel, consideră că pentru soluţionarea crizei refugiaţilor Consiliul European de săptămâna aceasta va trebui să aleagă între cooperarea cu Turcia şi închiderea rutei Balcanilor, iar în opinia ei cea de-a doua opţiune, propusă de ţările Grupului de la Vişegrad, trebuie exclusă, ea estimând că închiderea frontierelor ar avea consecinţe pentru întreaga Uniune Europeană şi pentru spaţiul Schengen, informează AFP. 

„Îmi pun întreaga energie pentru ca joi şi vineri agenda turco-europeană să fie considerată drumul care merită urmat“, a afirmat Angela Merkel la o conferinţă de presă desfăşurată la Berlin după o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. 

Ea a adăugat că la summitul european nu se va avea în vedere adoptarea unui acord privind noi cote de refugiaţi. Şefa guvernului de la Berlin a admis că ar fi „ridicol“ să se discute despre noi cote din moment ce până în prezent nu au fost relocaţi nici măcar o mie dintre cei 160.000 de migranţi pe care Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de pe 22 septembrie a decis să-i redistribuie între statele membre prin cote obligatorii.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite