Germania: Populismul de pandemie şi teoriile conspiraţioniste

Incertitudinile provocate de criza COVID-19 au stârnit în Germania o explozie a teoriilor conspiraţioniste. Un studiu avertizează că în special activiştii de dreapta încearcă să sădească ură împotriva politicienilor.

Zvonurile au debutat cu o ştire reală: Angela Merkel a dispărut.

Pe 22 martie, cancelara germană a dispărut din peisaj. Purtătorul ei de cuvânt a anunţat oficial evenimentul, afirmând că Angela Merkel trebuie să intre pentru 14 zile în carantină, ca măsură de precauţie, după ce medicul ei curant s-a infectat cu COVID-19.

Aceasta a fost ştirea zilei în Germania, dar în vreme ce ziarele şi posturile de televiziune se întrebau cum va putea funcţiona guvernul cu un cancelar care lucrează de acasă, teoreticieni ai conspiraţiei, de extremă dreaptă, au început să speculeze şi să şoptească pe la colţuri.

Andreas Albrecht Harlass, purtător de cuvânt al formaţiunii populiste de dreapta Alternative für Deutschland (AfD), filiala din landul Saxonia, a apreciat că Merkel nu a dispărut doar temporar, ci pentru totdeauna. Carantina, a spus el, este doar un pretext. Unii din simpatizanţii săi au pretins că ştiu mai multe. Anume că şefa executivului german se ascunde, probabil, într-un buncăr la moşia sa din Paraguay, pe care se zvoneşte că şi-ar fi cumpărat-o cu ani în urmă.

De atunci Angela Merkel a ieşit din carantină şi este evident că nu a fost în Paraguay. Dar acest aspect nu i-a impresionat pe teoreticienii conspiraţiei, care speculează din greu în continuare.

Apariţia "populismului de pandemie"

Cercetători de la Universitatea din Münster au analizat mai îndeaproape modul în care funcţionează teoriile conspiraţioniste ale extremei drepte în timpul pandemiei de COVID-19. Din ianuarie până în martie, ei au examinat aproximativ 120.000 de postări pe Facebook operate de diverse companii media germane. 

Rezultatul? Pe lângă relatările extinse despre coronavirus, publicate de ziarele şi posturile de radio şi televiziune mainstream, s-a constatat şi o înmulţire a postărilor efectuate de aşa-numita "presă alternativă", adică de publicaţiile de extremă dreaptă care vor deliberat să se disocieze de media mainstream şi de elita politică. 

Chestia interesantă descoperită de cercetători este că "media alternativă" relatează în principal despre aceleaşi fapte verificabile, dar ornează relatările cu speculaţii de genul "coronavirusul a fost produs într-un laborator" sau "virusul este mai puţin periculos decât pretind politicienii şi presa sistemului". 

"Media alternativă îşi răspândeşte subtil mesajul, cu ajutorul unei strategii aparent inofensive. Relatările evident false nu îşi au locul în această strategie", afirmă Thorsten Quandt, şeful echipei de cercetători care au realizat studiul sub egida Universităţii din Münster. Totuşi, tendinţe populiste au fost identificate în postările luate sub lupă. 

Oamenii de ştiinţă au numit această strategie "populism de pandemie". Teoreticienii conspiraţiei amestecă pandemia cu subiecte cunoscute, cum ar fi schimbările climatice sau problema refugiaţilor. Rezultatul este o fantezie apocaliptică pe o temă de coronavirus. 

Angela Merkel, activista pentru mediu Greta Thunberg, refugiaţii şi COVID-19 — în cele din urmă, orice este interconectat cumva cu orice altceva. 

Chiar dacă acest "populism de pandemie" se referă doar la o mică parte din totalul relatărilor privind coronavirusul, "media alternativă" a reuşit să-şi dezvolte propriul cadru de referinţă. "Am identificat mai multe cazuri în care declaraţiile lor au fost preluate de alţii, de exemplu de canale Youtube ale teoreticienilor conspiraţiei, care funcţionează ca un sistem secundar de distribuţie. Acestea etichetează drept credibile mesajele media ale presei alternative", a explicat Quandt.

Aceasta le conferă posibilitatea de a face teoriile lor nedovedite să pară mai răspândite, mai acceptate şi mai demne de crezare decât sunt în realitate. De asemenea, postări individuale pot ţine cu certitudine pasul cu postările marilor platforme media în privinţa răspândirii mesajului şi a interacţiunii provocate. 

Postări deliberat distructive 

Adepţii teoriilor conspiraţioniste nu cred în coincidenţe. Ei afirmă că există un grup restrâns de elite autointitulate care trage sforile din spatele scenei, şi că acest grup conspiră împotriva poporului, a oamenilor de rând. Iar faptul că există periodic rapoarte privind abuzul de putere şi fraudele comise de unii politicieni şi potentaţi, le dă apă la moară. În plus, organizaţiile media care răspândesc astfel de teorii sunt orice altceva decât naive în privinţa a ceea ce fac. Platforme cum ar fi Russia Today Deutschland sau revista de dreapta Compact desfăşoară o propagandă cu scop precis. 

Simone Rafael, membră a Fundaţiei Amadeu Antonio din Germania, care se implică pentru întărirea societăţii civile democratice, apreciază că obiectivele acestor organizaţii sunt clare. "Potrivit propriilor declaraţii, 'media alternativă' consideră că se află într-un război al informaţiilor, împotriva partidelor politice democratice şi împotriva democraţiei parlamentare. Acei oameni răspândesc nesiguranţa în scopul răsturnării sistemului", afirmă Rafael.

În prezent nu se poate constata o penurie de nesiguranţă. Pandemia îi sperie pe oameni, cu atât mai mult cu cât îşi dau seama că şi cei aflaţi în poziţii de răspundere nu prea ştiu care e calea de ieşire din criză. 

În opinia lui Susann Rüthrich, deputată social-democrată în Bundestag, e nevoie vitală ca această nesiguranţă să fie luată în serios. "Trebuie să discutăm public aceste decizii şi să le facem transparente. Trebuie să jucăm cu cărţile pe masă. Aceasta a funcţionat foarte bine în prima fază a crizei. Acum, în faza a doua, nu trebuie să înăbuşim aceste dezbateri", a declarat Rüthrich.

Potrivit propriilor afirmaţii, politiciana îşi dă seama că presiunea creşte pe măsură ce se prelungeşte perioada în care oamenii trebuie să renunţe la viaţa lor cotidiană normală şi obişnuită. Chiar şi suporterii izolării sociale şi ai ordinelor de rămânere în casă devin mai receptivi la conţinuturi conspiraţioniste, dată fiind perpetuarea incertitudinilor. 

Hans Pfeifer - Deutsche Welle