Frontiera cu Transnistria, monitorizată de Bruxelles

Când România va intra, cu acte în regulă, în Uniunea Europeană, mai mult decât probabil, la 1 ianuarie 2007, Republica Moldova se va învecina direct cu UE în flancul de sud-est al

Când România va intra, cu acte în regulă, în Uniunea Europeană, mai mult decât probabil, la 1 ianuarie 2007, Republica Moldova se va învecina direct cu UE în flancul de sud-est al continentului.
Explicabilă preocuparea autorităţilor europene faţă de activităţile separatiştilor de la Tiraspol, a căror aşa-numită republică, nerecunoscută de nimeni pe plan internaţional, este văzută la Bruxelles ca o periculoasă "gaură neagră" pe teritoriul statului moldovenesc. Într-adevăr, republica transnistreană, proclamată, prin nesocotirea legislaţiei internaţionale şi sub protecţia baionetelor ruseşti, stat de sine stătător de către Smirnov şi acoliţii săi, a devenit un veritabil centru al crimei organizate, al activităţilor cele mai variate de contrabandă, al traficului cu arme şi cu fiinţe umane. Aceasta, pentru a nu mai aminti de faptul că în Transnistria se găseşte unul dintre cele mai mari depozite de muniţii aparţinând armatei ruseşti, care nu şi-a respectat obligaţia de a se retrage şi de a evacua, în acelaşi timp, acest depozit. Autorităţile de la Chişinău au solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru a opri activităţile de contrabandă ale separatiştilor şi, în acest scop, a fost înfiinţată Misiunea de Asistenţă Frontalieră, sub comanda generalului Ferenc Banfi, care a devenit deplin operaţională din luna februarie. Ea acţionează de ambele părţi, atât dinspre Moldova, cât şi dinspre Ucraina, ale liniei de demarcaţie cu Transnistria. Personalul misiunii, care cuprinde 100 de oameni, îşi propune să monitorizeze această linie de demarcaţie, pentru a o securiza în conformitate cu standardele de eficienţă europene. Deşi misiunea dispune de puteri limitate, neavând dreptul de a efectua controale, prezenţa ei începe să se facă simţită, mai ales în condiţiile actuale, când Ucraina nu mai permite intrarea produselor transnistrene decât dacă au ştampila serviciilor vamale moldoveneşti. "Reacţia elementelor criminale (transnistrene - n.r.) e semnificativă. Atunci când ne văd, infractorii caută să ne evite şi se retrag dincolo de linia de demarcaţie, neavând curajul să o treacă. Este un indiciu că manifestă respect faţă de misiunea noastră", afirmă generalul comandant al acestui proiect al UE, care dispune de un buget de opt milioane de euro.

Moscova, iritată de "amestecul" UE
Într-o corespondenţă din "Le Monde" se arată că Rusia e vădit iritată de ceea ce consideră a fi "amestecul" UE. Interesul Rusiei pentru Transnistria, scrie ziarul, nu ţine numai de considerente geopolitice. Grupurile industriale ruseşti sunt bănuite a avea interese directe în principalele uzine ale regiunii, în special oţelăria de la Rîbniţa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat sprijinul acordat de UE noii politici frontaliere a Ucrainei. Rusia, relevă "Le Monde", citând o sursă europeană care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, "face tot ce-i stă în putinţă" ca negocierile asupra statutului Transnistriei, în care sunt implicate şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ca şi Uniunea Europeană, să nu avanseze şi ca regiunea transnistreană să devină, în perspectivă, "un al doilea Kaliningrad".