Alegeri legislative în Franţa. Primele exit-poll-uri sugerează o victorie categorică pentru formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte şi-au exprimat dreptul de vot FOTO Hepta/Mediafax
Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte şi-au exprimat dreptul de vot FOTO Hepta/Mediafax

Partidul centrist al preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi aliaţii săi s-au clasat duminică detaşat pe prima poziţie după turul întâi al alegerilor parlamentare, cu 32,32% din voturile exprimate, conform rezultatelor definitive citate de AFP.

 Partidul "La Republique en Marche!" (LREM) al lui Macron şi aliaţii săi centrişti din MoDem devansează dreapta (21,56%) şi Frontul Naţional (extremă-dreapta, 13,20%), potrivit rezultatelor finale ale Ministerului de Interne, publicate luni dimineaţa.

La France Insoumise (Franţa nesupusă), partidul stângii radicale a lui Jean Luc Melenchon, şi Partidul Comunist au obţinut 13,74% din voturi, iar Partidul Socialist şi aliaţii săi — 9,51%.

Conform aceloraşi rezultate, listele ecologiste au primit 4,30% din sufragii.

Absenteismul la vot a atins nivelul record de 51,29%. 

UPDATE 22.55 Premierul Edouard Philippe a salutat duminică seară victoria categorică înregistrată de centriştii La Republique En Marche în primul tur al alegerilor legislative, precizând că rezultatele demonstrează sprijinul francezilor pentru acţiunile internaţionale şi domestice ale preşedintelui Emmanuel Macron, transmite Reuters.

„Franţa s-a întors. Adunarea Naţională va întruchipa duminica viitoare noua faţă a Republicii”, a declarat Philippe.

UPDATE 22.25 Mai mulţi miniştri cheie ai preşedintelui Emmanuel Macron se vor lupta săptămâna viitoare în al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa, printre ei numărându-se şi ministrul conservator al Finanţelor, Bruno Le Maire, potrivit datelor prezentate de reprezentanţii ministerului de Interne, transmite Reuters.

Le Maire a câştigat 43,32% din voturi în circumscripţia sa din Normandia şi se va confrunta în al doilea tur al alegerilor parlamentare cu reprezentantul Frontului Naţional.

Ministrul Richard Ferrand, care este vizat de acuzaţii grave de nepotism, a reuşit să se claseze pe prima poziţie cu 33,95% din voturi în circumscripţia sa din Bretania.

De asemenea, purtătorul de cuvânt guvernamental a obţinut 44,4% din voturi în circumscripţia sa şi se va confrunta cu reprezentantul extremei-stângi în al doilea tur al alegerilor pentru Adunarea Naţională.

UPDATE 21.45 La Republique En Marche se îndreaptă spre o victorie categorică în primul tur al alegerilor legislative, iar primele exit-poll-uri realizate după închiderea urnelor sugerează că formaţiunea de centru-stânga a obţinut peste 30% din voturile exprimate şi va asigura majoritatea de care are nevoie preşedintele în urma celui de-al tur al alegerilor pentru Adunarea Naţională, transmite Reuters.

Exit-poll-urile anticipează o lovitură devastatoare pentru socialişti şi conservatori, care încercau să recupereze sprijinul electoral pierdut după victoria înregistrată de Emmanuel Macron în cursa pentru palatul Elysee.

Macron a reuşit să spargă clivajul tradiţional stânga-dreapta, care a marcat în ultimul secol politica din Hexagon.

La Republique En Marche reflectă dorinţa preşedintelui pentru un nou tip de politică. Iniţial, această mişcare a fost respinsă de către oponenţii preşedintelui drept o mişcare de tineri activişti, care este lipsită de rădăcini reale. Dar, formaţiunea de centru-stânga va pune în joc 530 de candidaţi în alegerile legislative, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa.

UPDATE 21.15 Jurnaliştii DPA vorbesc de un adevărat record al absenteismului în primul tur al alegerilor legislative din Franţa, care au fost câştigate cu aproximativ 30% din voturile exprimate de către reprezentanţii La Republique En Marche (REM), potrivit unor date prezentate de televiziunea belgiană RTBF.

Kantar Public estimează că până la 49,5% din alegătorii francezi au votat în primul tur al legislativelor, în vreme ce prezenţa la urne este fixată la 49% de către un exit-poll Elabe.

În 2012, primul tur al legislativelor a scos la urne 57,2% din alegătorii din Hexagon. De asemenea, aceste exit-poll-uri prezic cea mai mică prezenţă la urne înregistrată în ultimele şase decenii de alegeri legislative din Franţa.

Ministrul de Interne a anunţat că doar 40,8% din alegători au votat până la ora locală 17.00 (18.00 ora României), iar urnele s-au închis la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în cele mai multe localităţi şi au rămas deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, inclusiv la Paris.

Nu se poate prezice impactul absenteismului asupra rezultatelor, dar  sondajele din ultimele săptămâni preziceau o victoria clară pentru formaţiunea de centru-stânga a preşedintelui Emmanuel Macron.

Televiziunea RTBF a prezentat primele exit-poll-uri după închiderea urnelor în cele mai multe localităţi franceze, care îi dădeau câştigători cu aproximativ 30% din voturi pe centriştii de la La Republique En Marche.

Les Republicains au reuşit să se claseze pe a doua poziţie, după ce au strâns 19-20% din voturile exprimate în primul tur al alegerilor, fiind urmaţi cu 17% din sufragii de către reprezentanţii Frontului Naţional.

De asemenea, extrema-stângă a obţinut un punctaj bun şi 12% din voturi s-au îndreptat spre formaţiunea prezidenţiabilului Jean-Luc Melenchon, Franţa Nesupusă.

Predecesorii Francois Hollande, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac au câştigat majorităţi clare în alegerile pentru Adunarea Naţională.


Birourile de vot au fost deschise la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi au fost închise la ora 20.00 (21.00 ora României), timp în care alegătorii pot vota pentru desemnarea a 577 de deputaţi.

Sunt în joc 577 de mandate de deputat pentru care concurează aproape 8 mii de candidaţi. Scrutinul, majoritar în două tururi, va da naştere unui parlament profund remaniat.

Legea privind interdicţia de a cumula mai multe mandate, votată în 2014 şi aplicată acum pentru prima dată, va provoca o adevărată schimbare la faţă a parlamentului francez. Noile reguli interzic unui deputat să mai ocupe o funcţie executivă locală. Astfel, conservatorii Laurent Wauquiez şi Jean-François Copé au ales să părăsească parlamentul pentru a-şi păstra mandatele locale, notează RFI.

Legislaţia nouă dar şi dorinţa exprimată de francezi de a vedea noi feţe în parlament face că la legislativele de azi, mai bine de o treime dintre foştii deputaţi nu se mai prezintă. Printre aceştia, mulţi vin din partidul socialist.

E de notat că unii "bătrâni" lupi parlamentari - unii aleşi din 1978 încoace - au decis, în fine, să lase loc liber tinerei generaţii. Alţii se declară decepţionaţi de funcţia parlamentară şi nu mai vor să candideze. In fine, există şi unii care au preferat să nu se prezinte la scrutin ca să evite o probabilă umilinţă electorală.

Şase miniştrii îşi joacă postul la aceste alegeri. În cazul în care nu sunt aleşi, ei vor trebui să părăsească guvernul. Şase foşti candidaţi la recentele prezidenţiale candidează şi ei la legislative.

Potrivit mai multor sondaje, Macron ar putea obţine, la cel de-al doilea tur al alegerilor legislative care va avea loc pe 18 iunie, aproape 400 de mandate de deputat, cu mult peste pragul de 289 necesare pentru a întruni majoritatea absolută. 

Formaţiunea La Republique En Marche (REM), pe care a înfiinţat-o abia în aprilie 2016 ca o platformă pentru campania sa prezidenţială, are acum nevoie de o majoritate clară în Adunarea Naţională pentru a putea să treacă reformele economice şi sociale pe care le-a promis alegătorilor din Franţa.

 La Republique En Marche s-a bucurat deja de o un avans după ce candidaţii formaţiunii au câştigat în zece din cele unsprezece teritorii franceze de peste mări înainte de deschiderea urnelor în Hexagon.

Dacă niciun candidat nu câştigă peste jumătate de voturi într-o circumscripţie, atunci primii doi clasaţi se vor îndrepta spre a doua rundă, precum şi orice candidat care primeşte peste 12,5% din sufragii într-o circumscripţie oarecare din Franţa.

Scrutinul legislativ are loc în condiţii de măsuri de protecţie sporită, fiind mobilizaţi 50.000 de poliţişti şi jandarmi, în contextul unei ameninţări teroriste ridicate. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite