Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Reunind familia europeană

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Getty Images
FOTO Getty Images

În oceanul zilnic de ştiri, a trecut relativ neobservată declaraţia recentă conform căreia Comisia Europeană va publica în cursul lunii februarie 2018 un document referitor la extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest care stabileşte ca termen pentru aderare anul 2025.

Plecând de la declaraţia Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini din ianuarie 2018, conform căreia 2025 ar reprezenta o imensă fereastră de oportunitate pentru statele din Balcanii de Vest, putem asista la o relansare a procesului european şi la crearea unui nou narativ pozitiv la nivel regional. Aceasta se înscrie în cadrul priorităţilor Comisiei Europene şi anume referirea la un actor mai puternic pe plan mondial, extinderea Uniunii Europene fiind percepută la adevărata sa dimensiune şi anume ca „o investiţie în pace, securitate şi stabilitate în Europa: perspectiva aderării la UE are un puternic efect de transformare asupra ţărilor vizate, generând schimbări democratice, politice, economice şi societale pozitive.

Cele mai avansate state pe calea procesului de aderare sunt în prezent Serbia şi Muntenegru, celelalte state şi entităţi din regiune Albania, Bosnia-Herţegovina, Republica Macedonia şi Kosovo fiind în etapele de început, conform informărilor oficiale ale Comisiei Europene.

Pentru România, în anul Centenarului şi în etapa actuală a pregătirii Preşedinţiei Consiliului UE din anul 2019, aceasta reprezintă o oportunitate care trebuie apreciată la justa ei valoare. Există la nivel formal o serie de semnale în acest sens. Avem la nivelul Administraţiei Prezidenţiale Discursul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti din 23 ianuarie 2018, care stabileşte liniile directoare ale politicii externe pentru anul 2018: „Tot la nivel regional, vom acţiona pentru a susţine prin acţiuni concrete finalizarea integrării Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană şi în NATO.“

Balcanii de Vest sunt de asemenea prezenţi în cadrul Programului de guvernare 2018-2020 într-o serie de referinţe punctuale care arată zonele de interes ale României şi gama de acţiuni pe care dorim să le întreprindem la nivel regional şi european.

„În aceeaşi logică, de creare a unei zone de securitate şi stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE şi ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezenţă mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experienţe de transformare democratică şi de reforme. […]

Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în sud, inclusiv în Balcanii de Vest, cât şi în est, într-o zonă democratică de stabilitate,  prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesară pentru asigurarea securităţii naţionale. […]

Promovarea procesului de extindere şi susţinerea în acest sens a ţărilor din Balcanii de Vest, cu respectarea criteriilor de aderare, inclusiv în problematica drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. […]

Intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prin proiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest (prin susţinerea, în cadrul UE şi prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această regiune) şi cu precădere în Vecinătatea Estică –zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de Sud şi Asia Centrală. […]

În cadrul raporturilor bilaterale cu statele din vecinătate şi din Balcani în care trăiesc etnici români, Guvernul va urmări aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul unui stat, precum şi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener.“

Avem astfel menţionate sintetic motivele pentru care Balcanii de Vest contează pentru România şi mai ales ce putem face noi. După o lungă perioadă istorică în care Balcanii au fost asociaţi cu instabilitatea politică şi economică, fiind percepuţi ca o regiune care „produce mai multă istorie decât poate consuma“ (Winston Churchill), o regiune din care România a încercat să se desprindă, fie şi la nivel simbolic este momentul potrivit să revenim într-o regiune din care nu am plecat în fapt niciodată, să revenim acasă.

România poate servi ca prim avocat al integrării europene a statelor din Balcanii de Vest fie şi numai din motive care ţin de realpolitik. O regiune integrată în Uniunea Europeană este o regiune sigură, stabilă şi democratică în care se respectă un set de reguli clare şi care reprezintă nu un risc de securitate, ci un factor de creştere.

Orice iniţiativă de dezvoltare a unor formate de cooperare regională (Iniţiativa Celor Trei Mări etc.) nu poate avea loc în absenţa statelor direct afectate şi fără sprijinul lor direct. România şi statele din regiune pot constitui un centru de influenţă, care poate promova la nivel european interesele specifice ale regiunii, asigurând un pol de echilibru între statele vest-europene şi Grupul de la Visegrad – Grupul de la Craiova poate fi răspunsul regiunii la provocările viitorului.

Balcanii de Vest sunt regiunea în care vocea României poate conta – putem oferi expertiză în tranziţie democratică şi asigura susţinerea statelor candidate din punct de vedere al reformelor care trebuie întreprinse.

România are şansa de a juca un rol cheie în reunirea familiei europene şi de a sărbători reîntoarcerea „fiilor risipitori“, un moment de bucurie care nu trebuie umbrit de calcule meschine, ci trebuie salutat la adevărata lui valoare.

Balcanii sunt acasă şi prin prisma minorităţilor româneşti care trăiesc în regiune – integrarea europeană le va oferi acel cadru juridic şi economic necesare continuării în bune condiţii a existenţei şi totodată şansa păstrării identităţii culturale şi lingvistice.

De asemenea Balcanii contează din punct de vedere economic ca urmare a complementarităţii economice din regiune. România şi investitorii români pot (re)descoperi o piaţă importantă în care suntem competitivi.

Sunt însă o serie de probleme la care va trebui să oferim un răspuns relativ rapid. Dacă situaţia numelui Republicii Macedonia pare să fi intrat pe un făgaş relativ clar ca urmare a recentelor negocieri, nu acelaşi lucru se poate spune cu privire la statutul regiunii Kosovo, încă nerecunoscut ca stat independent de către România, alături de o serie de alte state europene.

Ca o concluzie preliminară putem spune că Balcanii de Vest reprezintă o regiune strategică pentru România. Perspectiva europeană va conferi viitorului predictibilitate şi stabilitate, reluarea procesului de extindere semnificând pentru România, în afară de cele de mai sus, un nou semnal pozitiv cu privire la consolidarea ideii de unitate şi coeziune a Uniunii Europene.

România are astfel şansa de a juca un rol cheie în reunirea familiei europene şi de a sărbători reîntoarcerea „fiilor risipitori“, un moment de bucurie care nu trebuie umbrit de calcule meschine, ci trebuie salutat la adevărata lui valoare. Uneori calea către îndeplinirea obiectivelor naţionale şi pentru sprijinirea Republicii Moldova ne duce la sud de Dunăre, pentru a închide vechi dispute şi a crea astfel noi oportunităţi pentru întregul continent.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite