EXCLUSIV Aprecieri europene pentru justiţia din România
0
Am scris de atâtea ori despre şuturile primite de sistemul nostru de justiţie de la diverşi oficiali europeni, încât parcă neobişnuită este această serie de ştiri pozitive venite în ultimele zile din partea Consiliului Europei. Pe două aspecte.
Primul este evoluţia situaţiei cazurilor româneşti judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Al doilea priveşte un raport de azi al GRECO, organismul specializat al Consiliului Europei privind lupta anticorupţie.
Să le luăm în ordinea difuzării.
Într-un comunicat primit zilele trecute din partea colegilor de la Consiliul Europei, se menţionează următoarele:
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acordat, în 2015, despăgubiri în valoare de 7.940.726 Euro în dosare ale reclamanţilor din România. În 2016, suma a scăzut la 4.104.686,48 Euro”.
Prin comparaţie, tot la nivelul lui 2016, CEDO a decis compensaţii reparatorii în valoare de 20.473.112 Euro în dosare privind reclamanţii din Turcia, pe locurile următoare situându-se Italia (15.127.537 Euro), Rusia (7.380.062 Euro), Grecia (4.168.864 Euro), după noi venind Ungaria cu 3.329.990 Euro.
România a înregistrat o scădere a numărului de cazuri pentru care există o supervizare a executării deciziilor CEDO, de la 652 în 2015 la 588 la finele anului 2016.
Dar suntem printre primii pe lista care cuprinde ţările unde s-au înregistrat cele mai multe noi cazuri în 2016: pe primul loc se află Rusia (283 de cazuri), apoi România cu 151 de cazuri, Grecia cu 121 de cazuri, Turcia cu 114 cazuri şi Ucraina cu 99 de cazuri.
Suntem citaţi şi pe lista ţărilor cu meritul de a fi închis în 2016 cele mai multe cazuri. În acest clasament conduce Turcia (274 de cazuri), Slovenia (265 cazuri), Rusia (261 cazuri), România (214 cazuri) şi Polonia (170 cazuri).
Să trecem acum la al doilea document, cel care este dat publicităţii azi, exact la ora la care acest material este postat pe site-ul Adevărul şi pe care-l puteţi citi în finalul articolului.
Raportul GRECO (organismul de luptă anticorupţie al Consiliului Europei), se arată în comunicatul transmis nouă, notează „preocuparea în legătură cu folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru modificarea legislaţiei din România, fără a se urmări procedurile parlamentare... GRECO a urmărit îndeaproape recentele dezvoltări din România privind amendamentele (mai apoi retrase) la legislaţia penală în raport cu obligaţiile ţării ca parte a Convenţiei penale împotriva corupţiei. Estimează că iniţiativele de asemenea dimensiune ar trebui să fie examinate şi analizate cu atenţie de către parlament. Alertează autorităţile asupra necesităţii ca, în iniţiativele viitoare, să se preocupe să îndeplinească angajamentele României privind incriminarea , aceasta pentru a lupta împotriva corupţiei şi de a lua în considerare recomandările sale pertinente”. Mesaj perfect concordant cu ceea ce au transmis deja, pe toate canalele posibile, toţi responsabilii de la Bruxelles.
Raportul evaluează progresele realizate de România în aplicarea recomandărilor anterioare ale GRECO privind incriminarea corupţiei şi transparenţa finanţării partidelor politice.
„Concluzia este că România a aplicat în mod satisfăcător 15 dintre cele 20 de recomandări conţinute în primul raport de evaluare asupra acestor teme adoptat în 2010. Două recomandări rămân neaplicate şi trei au fost aplicate parţial.”
GRECO decisese deja în rapoartele precedente de conformitate că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal în 2014 şi a unor anumite alte amendamente, „incriminarea corupţiei şi a traficului de influenţă prevăzute în dreptul românesc răspundeau într-o largă măsură Convenţiei penale privind corupţia (îl puteţi consulta aici).
În cadrul Raportului, GRECO precizează o chestiune de mare importanţă pentru a marca ritmul unei evoluţii pozitive, posibil determinantă în evaluarea renunţării la MCV:
„România a luat măsuri importante pentru întărirea transparenţei finanţării partidelor politice. GRECO îşi exprimă satisfacţia pentru adoptarea în 2015 a amendamentelor la legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale precum şi de noile norme metodologice privind aplicarea concretă a acestora. În plus, responsabilitatea centrală a supervizării finanţării partidelor politice şi a resurselor a fost încredinţată Autorităţii Electorale Permanente”.
Foarte importante mi se par recomandările exprese făcute de GRECO care subliniază „nevoia ca toate actele şi abaterile înregistrate în exerciţiul unei funcţii publice, fie că sunt sau nu în domeniul direct de competenţă a funcţionarului public respectiv, să fie cuprinse în prevederile luptei împotriva luării active sau pasive de mită din sectorul public şi traficului de influenţă. În plus, autorităţile trebuie să se asigure că incriminarea luării de mită în sectorul privat... acoperă toate persoanele care lucrează în acest sector, fie că sunt sau nu entităţi legale”. De asemenea, se cere ca autorităţile noastre să revizuiască normele legale existente ca permit eliminarea automată a pedepsei în cazul în care cei care oferă mită sau fac trafic de influenţă să fie scutiţi de sancţiuni în cazul în care anunţă că regretă efectiv faptele comise. Dar se mai apreciază şi că nivelul de sancţiuni prevăzut pentru posibilele încălcări la legea finanţării partidelor politice rămâne disproporţionat de scăzut.
De ce este foarte important că încep să existe recunoaşteri ale progreselor înregistrate de justiţia din România în asemenea rapoarte şi informări din partea organismelor Consiliului Europei? Deoarece, tradiţional, acestea reprezintă una dintre cele mai importante baze de informaţii pe care se bazează analizele ulterioare ale experţilor Comisiei Europene, iar estimările finale sunt, de regulă, în linia anunţată de rapoartele de la Strasbourg.
Se încarcă comentariile...
