Dialog al surzilor între NATO şi Rusia, după summitul de la Varşovia. Moscova cere îngheţarea activităţilor Alianţei şi avertizează cu privire la Marea Neagră
0
NATO şi Rusia au încercat să-şi reia dialogul miercuri pentru prima oară după summitul de la Varşovia care a aprobat desfăşurarea a 4.000 de militari în estul Europei ca răspuns la criza în Ucraina, dar discuţiile au virat într-un dialog al surzilor, comentează AFP. Miercuri seara, la finalul Consiliului NATO-Rusia, reprezentantul rus pe lângă Alianţa Nord-Atlantică a cerut îngheţararea activităţilor organizaţiei de apărare.
„Nu a existat convergenţă de vederi astăzi“, a recunoscut secertarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după aproape trei ore de discuţii între ambasadorii celor 28 de state membre NATO şi omologul lor rus Aleksandr Gruşko.
„Am avut o discuţie deschisă, onestă şi atmosfera era bună, dar nu eram de acord“, a constatat Stoltenberg, salutând, în pofida divergenţelor, „o ocazie importantă“ clarificarea poziţiilor, notează AFP, potrivit Agerpres.
Conflictul în Ucraina, care a înveninat relaţiile între NATO şi Rusia ca niciodată după sfârşitul Războiului Rece, rămâne principalul măr al discordiei. „Acţiunile Rusiei în Ucraina au subminat securitatea în zona euroatlantică“, a afirmat secretarul general al Alianţei, condamnând din nou anexarea Peninsului ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014.
În timpul summitului din weekendul trecut de la Varşovia, conducătorii Alianţei au ratificat o nouă creştere a puterii militare în estul Europei, aprobând desfăşurarea a patru batalioane multinaţionale în cele trei ţări baltice şi în Polonia începând din 2017.
Coordonate de SUA, Canada, Germania şi Marea Britanie, aceste batalioane ar urma să aibă între 600 şi 1.000 de oameni fiecare.
Putin, înfuriat de batalioanele NATO în estul Europei
Desfăşurarea lor în apropiere de frontiera rusă a stârnit furia preşedintelui rus Vladimir Putin, care a acuzat la sfârşitul lunii iunie NATO că vrea să-i antreneze ţara într-o cursă a înarmărilor „frenetică“ şi să rupă „echilibrul militar“ instalat în Europa după destrămarea Uniunii Sovietice, la sfârşitul anului 1991.
Aceste măsuri „excesive şi contraproductive ne readuc într-o atmosferă specifică Războiului Rece“, a denunţat ambasadorul Rusiei, miercuri, în faţa presei. „Modelul de confruntare care ne este impus de NATO nu ne interesează“, a adăugat el.
Unele ţări ale Alianţei, începând cu Franţa şi Germania, insistă de mai multe luni ca NATO - fără a renunţa la fermitatea sa - să încerce să reia dialogul, în special pentru a evita o escaladare în caz de incidente.
Orice cooperare practică cu Moscova rămâne întreruptă, dar este pentru a doua oară de la sfârşitul lui aprilie când ambasadorii ţărilor NATO şi omologul lor se reîntâlnesc în cadrul Consiliului NATO-Rusia.
Rusia a venit miercuri cu „propuneri“ asupra unui contencios sursă de tensiuni: survolările Mării Baltice de către avioanele militare ruseşti cu transponderele închise, ceea ce ar complica foarte mult urmărirea lor şi ar creşte riscurile coliziunilor.
„Noi am spus clar că suntem pregătiţi să zburăm cu transponderele noastre deschise pe anumite trasee“, a explicat Gruşko, acuzând aparatele NATO că fac acelaşi tip de zboruri „în orb“.
„Propunem organizarea unor consultări cu acest subiect între autorităţi militare“, a spus el. Astfel de consultări ar fi un semn de detensionare, orice comunicare directă între superiorii ierarhici ai Alianţei şi cei ruşi fiind întreruptă din mai 2014.
Dar această iniţiativă nu a avut decât o primire călduţă la Bruxelles. „Salutăm această propunere, dar am cerut mai multe detalii“, a răspuns Stoltenberg, amintind că acesta nu este decât unul din aspectele problemelor de securitate existente în zona Mării Baltice.
„Noi am văzut activităţi periculoase, avioane ruseşti zburând razant deasupra unor nave americane“, a observat şeful NATO, amintind de incidente cu un distrugător american în aprilie.
Criza în Ucraina - în care ţările occidentale acuză Rusia că îi susţine militar pe separatiştii proruşi - a generat ţărilor care au făcut parte din blocul sovietic înainte de a adera la NATO temeri pentru propria lor integritate teritorială.
Ea a determinat cele 28 de ţări ale Alianţei la o întărire militară fără precedent de la sfârşitul Războiului Rece.
Astfel, NATO a trimis avioane de vânătoare suplimentare pentru a ajuta ţările baltice să-şi protejeze spaţiul aerian şi şi-a intensificat considerabil manevrele militare.
Incidente, precum cel în care Turcia, membră a NATO, a doborât în noiembrie 2017 un avion rusesc care îi pătrunsese în spaţiul aerian teritorial venind dinspre Siria, au contribuit de asemenea la escaladarea tensiunilor.
Moscova cere îngheţarea activităţilor NATO şi avertizează cu privire la Marea Neagră
Situaţia în Europa poate fi stabilizată nu prin măsuri cosmetice de dezvoltare a încrederii, ci prin îngheţarea deciziilor referitoare la desfăşurarea de noi forţe NATO în Europa de Est, a mai declarat miercuri seara reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul reuniunii Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles, relatează agenţia de presă TASS, citată de Agerpres.
Emisarul rus la NATO Aleksandr Gruşko FOTO presstv.com
„Calea de stabilizare a situaţiei, de îmbunătăţire a situaţiei trece nu prin elaborarea unor măsuri cosmetice de dezvoltare a încrederii, cu toate că am avut o discuţie în acest sens în timpul reuniunii, ci prin îngheţarea desfăşurărilor militare realizate de către ţările NATO în apropierea frontierei ruse, îngheţarea activităţii militare acolo. Iar pe viitor - retragerea unităţilor deja instalate la bazele lor de staţionare permanentă“, a explicat Gruşko poziţia Moscovei cu privire la desfăşurarea a patru batalioane multinaţionale în cele trei ţări baltice şi în Polonia.
În opinia sa, Alianţa creează în ţările baltice şi Polonia un cap de pod pentru a exercita presiuni militare asupra Moscovei, transferând relaţiile cu Rusia într-o dimensiune militară. El a repetat că actuala politică a NATO se bazează pe o ameninţare imaginară din partea Rusiei. „Rusia nu este o ameninţare pentru membrii Alianţei“, a susţinut el.
NATO forţează Moscova să-şi adapteze construcţia militară conform noii situaţii în domeniul securităţii, luând în considerare întărirea Alianţei pe flancul său estic, a declarat Gruşko, adăugând că partea rusă va face totul pentru a-şi asigura în mod corespunzător securitatea în această direcţie.
Nu există niciun motiv pentru o activitate NATO în Europa de Est, această regiune a fost întotdeauna cea mai paşnică în ultimele decenii, susţine diplomatul rus. „Dar noi credem că cea mai bună cale de ieşire din această situaţie ar fi încetarea activităţii militare şi abandonarea încercărilor de a proiecta puterea militară asupra Rusiei“, a reiterat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO.
La reuniunea Consiliului NATO-Rusia, Moscova a avertizat blocul nord-atlantic şi cu privire la consecinţele negative ale intensificării activităţii militare în Marea Neagră, scrie RIA Novosti.
„Am discutat această chestiune, am discutat despre Marea Neagră. Noi le-am spus că orice creştere a activităţii militare a ţărilor NATO în regiunea Mării Negre nu va face decât să destabilizeze situaţia şi nu contribuie la securitatea în regiune“, a afirmat Gruşko. Anterior, Moscova avertizase că va face totul pentru ca echilibrul de forţe să nu fie încălcat în regiunea Mării Negre.
Se încarcă comentariile...
