Deputaţii francezi incriminează contestarea genocidului armean. Turcia recheamă ambasadorul de la Paris

Deputaţii francezi au votat joi proiectul legii care transformă în infracţiune negarea genocidului armean, pedeapsa stabilită putând ajunge la amendă de 45.000 de euro sau închisoare pe un an. Turcia a reacţionat imediat prin rechemarea ambasadorului de la Paris.

Franţa recunoscuse încă din 2001 existenţa genocidului comis de Turcia otomană împotriva armenilor în perioada 1915-1917, care s-ar fi soldat cu circa 1,5 milioane de victime. Contestarea genocidului armean nu era însă penalizată la fel ca în cazul genocidului evreilor în Al Doilea Război Mondial.

Legea iniţiată de formaţiunea UMP a preşedintelui Nicolas Sarkozy, care se opune deschis aderării Turciei la UE, urmează a fi transmisă spre adoptare şi Senatului francez. Politicienii francezi nu se aşteaptă însă ca proiectul să fie votat şi în camera superioară şi să intre în vigoare în cursul anului electoral care urmează.

Turcii se consideră insultaţi

Turcia contestă oficial termenul de genocid la adresa armenilor, deşi recunoaşte că mai multe sute de mii de armeni au fost ucişi în Primul Război Mondial, după deportarea din regiunile Anatolia şi Cilicia. De asemenea, aproape 3.000 de rezidenţi turci au protestat joi în faţa parlamentului de la Paris împotriva adoptării legii, reclamând că le restrânge dreptul la liberă exprimare.

Premierul turc, Reccep Erdogan, a subliniat că problema este una care trebuie lăsată istoricilor şi a acuzat Franţa că uită de propria istorie marcată de masacre coloniale. „Cei care vor să vadă genocid ar trebui să se uite împrejurul lor şi să îşi vadă propria istorie murdară şi însângerată", a spus el.

Repercursiuni

Rechemarea ambasadorului turc reprezintă un gest de protest diplomatic şi rămâne de văzut dacă Turcia va recurge şi la alte măsuri, având în vedere şi sentimentulde frustrare din rândul turcilor, care se simt nedoriţi în Europa.

Cu negocierile privind aderarea Turciei la UE intrate pe linie moartă, guvernul lui Erdogan ar putea fi tentat de şicanarea investitorilor francezi, care au mai multe contracte avantajoase în această ţară. De asemenea, Turcia este a şasea piaţă de export pentru economia franceză.

Ministrul francez al afacerilor europene, Jean Leonetti, a ţinut să sublinieze după votul de joi că Turcia este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu poate să ia măsuri discriminatorii pe criterii politice împotriva altei ţări.

Istorie controversată

Genocidul armean a fost recunoscut în 1987 şi printr-o rezoluţie a Parlamentului European, iar în 2007 în Elveţia a fost condamnat primul negaţionist.

Istoricii şi propaganda din Turcia argumentează că măsura de deportare iniţiată în 1915 era justificată de colaborarea acestei populaţii creştine cu armata Rusiei inamice şi că, de fapt, mutarea armenilor în zonele de deşert ale Mesopotamiei nu viza exterminarea lor, ci pacificarea zonelor locuite de aceştia. Potrivit guvernului de la Ankara, mai multe zeci de mii de turci ar fi ucişi de populaţia armeană în acea perioadă.

Armenii au adunat şi prezentat decenii la rând probe privind măcelul condus de armata turcă împotriva civililor deportaţi, forţaţi la un marş criminal, fără apă şi mâncare, spre zona de deportare.