De ce a devenit Barcelona o ţintă a Statului Islamic. Jihadiştii „lovesc unde doare mai tare“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi în trecut Statul Islamic a ales ca ţinte statele care s-au implicat militar în lupta împotriva sa, atacul din Barcelona anunţă o schimbare de tactică, întrucât Spania nu face parte din coaliţia care luptă în Siria şi Irak împotriva ISIS. Specialiştii în relaţii internaţionale analizează de ce a fost Spania victima atentatelor din această săptămână şi susţin că teroriştii se ghidează după un principiu simplu: „loveşte-i unde doare mai tare“.

Atacul terorist din Barcelona care au avut loc joi, 17 august, a şocat din nou comunitatea internaţională, la numai câteva luni de la cele mai recente acţiuni similare care au avut loc în Marea Britanie. Gruparea teroristă Statul Islamic a revendicat rapid responsabilitatea pentru atacul din Spania, în care o furgonetă a intrat în mulţimea de pietoni în La Rambla, cea mai populară zonă comercială din Barcelona. Atacul s-a soldat cu 13 morţi şi peste 100 de răniţi.

Modul de operare al teroriştilor aminteşte izbitor de alte incidente, precum cele din Nisa şi Londra. Însă ceea ce diferă de această dată în comportamentul ISIS este alegerea statului-ţintă – având în vedere că până acum au fost vizate în special state care se implicaseră în operaţiuni militare împotriva ISIS în Siria şi Irak. Aşadar, specialiştii în relaţii internaţionale au analizat de ce a fost Spania o ţintă, ţinând cont că rolul său în lupta împotriva grupării teroriste a fost relativ nesemnificativ.

Chestiunea revendicării atentatelor

În primul rând, experţii spun că e important să se vadă cât de valide sunt revendicările ISIS în ce priveşte atacurile teroriste. Specialiştii afirmă că trebuie avut în vedere întâi de toate faptul că organizaţiile care se implică în acţiuni teroriste se află în poziţii de inferioritate şi au întotdeauna o motivaţie în plus să mintă, pentru a spori misterul din jurul grupării şi pentru a amplifica sentimentul pericolului iminent în rândul populaţiei. Totuşi, din acest punct de vedere, ISIS pare să se comporte diferit faţă de alte organizaţii teroriste, în sensul că în general a spus adevărul în ceea ce a pretins a fi fost activitatea sa, consideră Ben Rich, lector de Relaţii internaţionale şi studii de securitate la Universitatea Curtin.

Un exemplu care să susţină această afirmaţie vine din anul 2014, când un atacator, Man Haron Monis, a luat 18 ostatici – dintre care doi şi-au pierdut viaţa – într-o cafenea din Sydney, Australia. În ciuda faptului că Monis a susţinut că acţionează la comanda ISIS, organizaţia s-a distanţat de acest incident şi a negat orice implicare. Într-adevăr, în acelaşi timp, Statul Islamic a lăudat acţiunea atacatorului din Sydney, însă afirmaţiile că nu ar fi existat vreo conexiune între cele două entităţi au fost susţinute şi de investigaţia care a urmat. Aşadar, experţii consideră că ISIS are o listă lungă de activităţi teroriste, aşa încât să nu aibă tendinţa de a minţi în această privinţă. O astfel de politică menţine impresia că gruparea Statul Islamic este o sursă de încredere, ceea ce este important atât pentru eforturile ei de recrutare, cât şi pentru guvernele care ar încerca să se angajeze în acţiuni de contra-propagandă prin care să nege revendicările ISIS.

Ciocnirea civilizaţiilor, în Spania

Atacul din Barcelona reflectă, de asemenea, viziunea Statului Islamic asupra lumii ca o ciocnire a civilizaţiilor, arată Ben Rich. Spania a fost descrisă ca un „partener ezitant“ în coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic, refuzând să se alăture eforturilor militare – principala raţiune fiind amintirea atacurilor teroriste din martie 2004, când, cu trei zile înainte de alegerile generale, un tren din Madrid a fost atacat cu bombă, rezultatul fiind 191 de morţi şi 1.800 de răniţi; iar vina a fost dată pe decizia guvernului de a se alătura coaliţiei internaţionale împotriva lui Saddam Hussein. Aşadar, în lupta împotriva ISIS, Spania a ales un rol mai puţin riscant, şi anume să furnizeze sprijin logistic şi antrenament forţelor irakiene, precum şi să prevină tentativele interne de a sprijini ISIS în străinătate.

Astfel că rolul limitat al Spaniei în lupta împotriva ISIS – rol limitat, comparativ cu angajamentele luate de alte state care au căzut victimă terorismului, precum Franţa sau SUA – putea lăsa impresia că ţara se află destul de jos pe lista grupării teroriste cu potenţiale state-ţintă. Totuşi, în percepţia ISIS asupra conflictului cu lumea, Spania nu reprezintă decât o altă manifestare a civilizaţiei occidentale ostile, care se află în stare de război cu gruparea islamică. Prin această optică, nici Spania nu ar putea fi ferită de represalii. Mai mult decât atât, teritoriul spaniol deţine o poziţie aparte în mitologia ISIS, mergând câteva secole înapoi, când era parte din Imperiul islamic, al-Andalus – cum se numeşte în arabă. Ideologii grupării islamice consideră Spania un fel de parte naturală a califatului, care este astăzi ocupată de infideli.

„Loviţi-i unde doare mai tare“

În completarea acestor analize, vin afirmaţiile lui Peter Neumann, profesor la King’s College, din Londra, într-o intervenţie pentru BBC Newsnight. Profesorul Neumann a explicat că atacul de Barcelona poate fi explicat parţial şi pentru faptul că în această perioadă ISIS suferă înfrângeri la Rakka, Siria: „Cred că este o parte din explicaţie, cred că de anul trecut i-am văzut pe membrii ISIS spunând «nu mai veniţi în califat», dar obişnuiau să spună «este o datorie a voastră să veniţi în califat, să călătoriţi aici, să emigraţi aici». Acum spun «staţi acolo unde sunteţi şi loviţi-i unde doare mai tare» – adică acasă, iar logica din spatele acestei idei este, în esenţă, un atac asimetric; ei spun acum «voi ne atacaţi unde suntem noi – noi vă vom ataca acolo unde sunteţi voi»“, spune Neumann.

„Barcelona a devenit de mulţi ani un centru de radicalizare şi al predicatorilor salafişti. În 2008, a avut loc un mare complot, care a alertat cu adevărat poliţia de acolo cu privire la posiblitatea ca acest lucru să se poată întâmpla în Catalonia şi au început să se pregătească şi cumva au aşteptat asta. Barcelona a fost un centru al predicatorilor jihadişti, care şi-au atras adepţi; a fost, de asemenea, şi o zonă de conexiune între Franţa şi Africa de Nord, aşa că multă lume a traversat zona“, a adăugat profesorul Peter Neumann.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite