Danemarca: Legea care permite confiscarea banilor şi bijuteriilor refugiaţilor, rezultate zero la zece zile de la intrarea în vigoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Controversata lege adoptată în Danemarca ce permite autorităţile să confişte banii şi bijuteriile refugiaţilor nu a adus niciun ban la buget în cele zece zile de când este în vigoare.

Din 5 februarie, potrivit actului normativ care a ajuns să fie cunoscut sub numele de „legea bijuteriilor”, poliţia daneză are voie să confişte sume de bani şi obiecte cu o valoare mai mare de 10.000 de coroane (aproximativ 1.300 de euro) de la refugiaţi. 

Potrivit noii legi, poliţia poate cere migranţilor să predea aceste sume de bani sau obiecte de valoare şi, în cazul unui refuz, să îi percheziţioneze.

În prima săptămână de la intrarea în vigoare, niciun obiect de valoare şi niciun ban nu au fost, însă, confiscate, potrivit unui comunicat oficial al Poliţiei, citat de Thelocal.dk.

Deşi Guvernul a justificat iniţiativa spunând că refugiaţii care îşi permit trebuie să îşi plătească şederea în Danemarca, atât susţinătorii cât şi criticii legii au arătat cu degetul către efectele simbolice pe care aceasta le are, în detrimentul impactului financiar sesizabil.

„Cred că este evident că această lege este un semnal, mai mult decât orice altceva. Dar cred că Ministrul Integrării Inger Støjberg şi Guvernul sunt foarte satisfăcuţi cu asta pentru că nu era scopul ei principal acea de a spune lumii că Danemarca nu e un loc bun unde să fii ca refugiat?”, a declarat Johanne Schmidt-Nielsen, parlamentar din partea alianţei Roşie-Verde, de extremă stânga.

Michael Ulveman, expert în branding, spune că lipsa confiscărilor poate fi văzută ca o încercare a guvernului danez de a tempera criticile pe care legea le-a primit

„Este evident că cel mai dăunător lucru ar fi dacă presa internaţională ar scrie că statul danez câştigă bani din vânzarea bunurilor de valoare ale refugiaţilor. Ar fi cel mai mare coşmar din perspectiva comunicării”, a declarat acesta.

Premierul Lars Løkke Rasmussen a respins criticile internaţionale, spunând că ţara sa nu are de ce să fie ruşinată.

„Legea bijuteriilor” include şi alte prevederi anti-refugiaţi, printre care scurtarea duratei permiselor de rezidenţă, un termen de trei ani până când refugiatul are voie să aplice pentru reunificarea familiei, dar şi reguli mai dure pentru obţinerea permisului permanent de rezidenţă.

Cotroversatul act normativ şi-a atras multe critici din Danemarca şi din afara ţării, confiscările fiind comparate cu măsuri similare luate de Germania nazistă.

Danemarca a primit în 2015 21.000 de cereri de azil, fiind în topul ţărilor din Uniunea Europeană după numărul solicitărilor raportat la populaţie, alături de Finlanda, Austria, Germania şi Suedia. Ţara aşteaptă, anul acesta, alte 25.000 de cereri de azil.

Europa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite