Cum ar trebui să abordeze Europa relaţia cu Donald Trump

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mulţi dintre liderii europeni sunt înfuriaţi de politica dusă de preşedintele Statelor Unite, însă chiar şi cea  mai importantă putere a continentului - Germania - ar putea fi nevoită să facă unele concensii în faţa acestuia.

În cel mai recent număr al său, influentul săptămânal german „Der Spiegel“, a cărui copertă a fost ilustrată de o reprezentare a preşedintelui SUA pe degetul din mijloc al unei mâini însoţită de titlul „Goodbye, Europe!“ („La revedere, Europa!“, în trad.), a scris că, prin decizia sa de a retrage SUA din controversatul acord nuclear cu Iranul, Trump a mai bătut un cui în sicriul relaţiei transatlantice. 

Imagine indisponibilă

„Occidentul, aşa cum îl ştiam, nu mai există“, a afirmat în articolul de deschidere al revistei redactorul-şef Klaus Brinkbäumer. „Actuala noastră relaţie cu SUA nu poate fi considerată o prietenie sau măcar un parteneriat“, a continuat acesta, adăugând că răspunsul este „rezistenţă în faţa Americii“.

Un ton similar, chiar dacă nu neaparat la fel de strident, a fost adoptat şi de alţi comentatori din Europa. Totuşi, consideră Politico.eu, rar s-a întâmplat ca în dezbaterea strategică a Europei retorica şi realitatea să fie atât de îndepărtate.

Potrivit publicaţiei citate, nu va exista o răzvrătire şi cu atât mai puţin o revoluţie împotriva hegemoniei americane. În spatele scenei, agitată de decizia lui Trump de a-şi respecta promisiunea electorală privind Iranul, politicieni experimentaţi preferă să urmeze o tactică europeană ceva mai familiară - concilierea.

Temeri privind viitorul

În afară de cazul acordului cu Iranul, ceea ce îngrijorează mulţi oficiali, în special la Berlin, este că mişcarea lui Trump oferă încă o dovadă a disponibilităţii sale de a da curs ameninţărilor formulate la adresa lor. În cazul Germaniei, Trump a acuzat în repetate rânduri cheltuielile scăzute de apărare, inclusiv cu ocazia recentei vizite făcute de cancelarul Angela Merkel la Casa Albă, la care s-a referit ca la „preşedintele“ Europei. 

Acum, diplomaţii germani fac eforturi sporite pentru a convinge Washingtonul, în perspectiva summitului NATO din iulie, că fac progrese în ceea ce priveşte apărarea, chiar dacă sunt frustraţi de abordarea diplomatică neconvenţională a Washingtonului.

Totuşi, creşterea cheltuielilor de apărare până la atingerea pragului de 2% din produsul intern brut, conform angajamentului faţă de NATO, ar lăsa impresia că Merkel îi „plăteşte tributul“ lui Trump, potrivit lui Thorsten Benner, şeful centrului de reflecţie Global Public Policy Institute din Berlin.

Dar s-ar putea ca şefa executivului de la Berlin să nu aibă de ales. Chiar dacă ea a afirmat săptămâna trecută că „Europa trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini“, europenii nu reuşesc să cadă de acord asupra unei politici externe comune, după cum chiar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a punctat recent. Aşa că o forţă militară comună şi credibilă pare un ţel îndepărtat.

În plus, Europa rămâne dependentă de colaborarea cu serviciile americane în lupta împotriva terorismului, dar şi de legăturile economice cu SUA. 

„Nu suntem pregătiţi pentru o lume fără dominanţa SUA“, a afirmat Stephan Bierling, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Regensburg.  „Ne lipseşte o armată funcţională, o strategie reală pentru ceea ce ne dorim, precum şi concepte şi un leadership care să ne ghideze“, a punctat el.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite