Analiză NYTimes: cum a acaparat Viktor Orban puterea în Ungaria

Premierul de la Budapesta, Viktor Orban, a făcut uz de forţa legislativă pentru a instaura un tip mai blând de autocraţie care combină capitalismul de cumetrie şi cultura politică a partidului unic.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reuşit să-şi transforme ţara în ceea ce el numeşte o „democraţie iliberală“ chiar sub ochii Uniunii Europene, din care Ungaria continuă să facă parte şi din partea căreia primeşte fonduri de miliarde de euro.

Acum, în an electoral pentru Ungaria, un an „al marilor bătălii“ după cum Orban însuşi l-a descris, el merge şi mai departe şi provoacă direct ţările care au dominat vreme îndelungată blocul comunitar, scrie cotidianul american „New York Times“ într-o amplă analiză pe marginea situaţiei din Ungaria.

În timp ce acasă poziţia sa politică nu a avut de suferit, în mare parte ca urmare a modificărilor aduse sub conducerea lui sistemului electoral, la nivelul ierarhiei politice a UE, Viktor Orban este perceput mai degrabă drept o voce populistă şi periferică faţă de puterea reală.

Numai că, scrie cotidianul citat, este posibil ca Orban să devină cea mai mare provocare politică pentru Uniune. Asta pentru că premierul de la Budapesta susţine că, în prezent, consensul liberal postbelic european a ajuns „la capăt“, iar punctul lui de vedere este salutat de Polonia. În acelaşi timp, influenţa sa se face simţită şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

„Viktor Orban a demonstrat că în Europa lucrurile sunt posibile“, declara în 2016 şeful Partidului Lege şi Justiţie din Polonia, Jaroslaw Kaczynski. „Aţi dat un exemplu, iar noi învăţăm din exemplul dumneavoastră.“

Curtându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin, lăudându-l pe cel turc, Recep Tayyip Erdogan şi fiind, în 2016, primul lider occidental care l-a sprijinit public pe candidatul republican de la acea vreme Donald Trump în cursa pentru Casa Alba, Orban a reuşit, fără îndială, să atragă atenţia.

„A iniţiat un nou model de conducere a partidului-unic, care s-a răspândit în Europa de Est, dar care este puţin probabil să se extindă spre Vest, având în vedere că societatea civilă, instituţiile independente şi statul de drept sunt prea puternice în Europa Occidentală“, a explicat Michael Ignatieff, preşedinte şi rector al Central European University (CEU) din Budapesta, înfiinţată de miliardarul George Soros şi pe care Orban a încercat să o închidă. 

Totuşi, această situaţie „ar putea dezasambla UE, dacă acest conflict dintre democraţia liberală din Vest şi statele cu partid unic din Est nu poate fi rezolvat“, a adăugat el.

Fără îndoială, Viktor Orban este popular în Ungaria - sondaje recente arată că partidul său, Fidesz, are sprijinul a circa 50% din votanţi. Ca urmare, la alegerile legislative din aprilie nu ar trebui să aibă probleme, mai ales că opoziţia slabă şi presa relativ maleabilă îl ajută în acest sens. 

Acţiuni sistematice

Însă virajul Ungariei spre autocraţie nu a avut loc peste noapte. Încă de când a preluat puterea, la sfârşitul lunii mai a anului 2010, Orban a pornit un atac asupra instituţiilor, notează publicaţia citată, adăugând că rapiditatea cu care a acţionat i-a uimit până şi pe unii parlamentrai ai Fidesz.

În următorii cinci ani, Fidesz şi-a folosit majoritatea de două treimi din Parlament pentru a trece peste 1.000 de legi, multe dintre ele adoptate după doar câteva ore de dezbateri şi adesea prezentate de parlamentari cu o notorietate redusă, care nici nu le citiseră, mai scrie „New York Times“.

Orban a încercat să distrugă sistemul creat în democraţia ungară postcomunistă care permitea un control asupra liderului ţării. În fruntea mai multor instituţii au fost numiţi foşti politicieni Fidesz, lucru valabil şi pentru Biroul de audit de stat, care monitorizează cheltuielile guvernamentale. Simpatizanţii săi controlează acum şi Consiliul Naţional Fiscal, un organism independent care examinează politica economică.

Acest consiliu, care îl înfuriase pe Orban pentru că îşi exprimase uşoare îngrijorări legate de primul său buget, din octombrie 2010, este acum „total irelevant“, după cum a afirmat Balazs Romhanyi, care a fost şeful personalului din cadrul acestui organism până în decembrie 2010, când a fost concediat. „Mandatele şi instrumentele lor sunt concepute de aşa natură încât să aibă un efect nul“, a spus el. 

Totuşi, sistemul judiciar al Ungariei a fost, probabil, cel mai afectat, se arată în analiza publicată de cotidianul american. În timpul tranziţiei ţării către democraţie, Curtea Constituţională a fost creată pentru a proteja drepturile fundamentale şi statul de drept. Judecătorii erau nominalizaţi de un comitet format din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare şi toţi erau aleşi prin consens. 

Dar Fidesz a votat pentru a-şi acorda puterea de a alege candidaţii. Opt ani mai târziu, Curtea este formată numai din judecători numiţi de când Fidesz a venit la putere. 

Dar partidul lui Orban a vizat sistemul judiciar şi la scară mai largă. Judecătorul Peter Szepeshazi, unul dintre puţinii care critică public sistemul, a vorbit despre presiuni politice la nivelul sistemului. „Nu este un sistem totalitar. Dar este foarte autocrat“, a afirmat el.

Bani europeni pentru apropiaţi

În acelaşi timp, apropiaţii lui Orban au profitat pe cât posibil de fondurile europene prin intermediul unor contracte câştigate de firmele lor. Printre aceştia se numără inclusiv ginerele premierului ungar, Istvan Tiborcz, care a fost co-proprietar al unei companii vizate o anchetă a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind nereguli în utilizarea fondurilor europene.

De acest capitalism de cumetrie promovat de liderul de la Budapesta ar fi profitat şi alţi apropiaţi ai lui Orban, adaugă cotidianul american, precizând că de astfel de „beneficii“ au avut parte şi Lorinc Meszaros, primarul comunei în care s-a născut premierul ungar, dar şi Arpad Habony, unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai lui Orban. 

Gustul capitalismului de cumetrie a fost simţit şi de alţi doi amici ai premierului - Istvan Garancsi şi Lajos Simicska.

Numai între 2010 şi 2016, cei cinci au câştigat în jur de 2,5 miliarde de dolari din contracte de acest tip, potrivit unei analize făcute de Centrul pentru cercetarea corupţiei din Budapesta. 

Criticii spun că situaţia a fost şi este posibilă din cauza eroziunii instituţiilor democratice din Ungaria. 

Procurorul şef al ţării, Peter Polt, ar trebui să fie un oficial independent, însă „pare că este un prieten al guvernului Orban“, a declarat Miklos Ligeti, un fost procuror care conduce acum departamentul de cercetare juridică a filialei ungare a Transparency International.

„New York Times“ consideră că Viktor Orban a reuşit să acumuleze atât de multă putere la Budapesta şi pentru că a întâmpinat prea puţină opoziţie din partea Bruxelles-ului. 

Principala problemă a constat în faptul că fondatorii UE nu au luat în calcul posibilitatea ca un stat membru să intre în regres din punct de vedere al valorilor europene (democraţia liberală şi statul de drept) şi, ca urmare, nu au creat procedurile pentru a gestiona o astfel de situaţie, a explicat Viviane Reding, fost comisar european pentru justiţie.