Croaţii au spus „Da“ aderării la UE

Majoritatea croaţilor crede în beneficiile aduse de integrarea europeană.

În ciuda veştilor proaste din ultima vreme, legate de agravarea crizei datoriilor în spaţiul european, aproximativ 61% din croaţi - arată sondajele la ieşirea de la urne - s-au declarat pentru intrarea fostei republici iugoslave în UE, un „obiectiv crucial" pentru tânără republică, care a semnat anul trecut tratatul de aderare. Votul favorabil - care avea nevoie de o majoritate simplă ca să se impună - dă undă verde Croaţiei să devină în 2013 cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii.

„Este o zi mare pentru Croaţia, iar anul 2013 va fi o răscruce pentru istoria ţării noastre. Mă bucur de intrarea în Europa, patria mea", a declarat preşedintele Ivo Josipovici, un vehement apărător al integrării.

Mesaj proeuropean de după gratii

Printre susţinătorii aderării la blocul comunitar se numără şi generalul croat Ante Gotovina. Condamnat la 24 de ani de închisoare pentru crime de război de justiţia internaţională, şi a cărui fugă a pus în pericol viitorul european al ţării, Gotovina a făcut apel la compatrioţii săi să voteze în favoarea aderării la Uniunea Europeană, la referendum.

„Locul Croaţiei este în Uniunea Europeană", a transmis Ante Gotovina într-un mesaj publicat de avocaţii săi şi difuzat de televiziunea naţională. El a asigurat că va vota, la Haga, pentru aderarea ţării sale la spaţiul comunitar.

Mulţi dintre apărătorii integrării au susţinut că, altfel, ţara cu o populaţie de 4,3 milioane de oameni ar rămâne „agăţată" în conflictele anilor  '90.  Extrem de influentă în Croaţia, Biserica Catolică şi Parlamentul s-au alăturat susţinătorilor. Opozanţii aderării, potrivit sondajelor, circa 30% din votanţi, spun că aderarea la blocul comunitar va aduce pierderea suveranităţii ţării, câştigată cu greu. 

Suveranitatea şi economia, în primejdie

Aproximativ 1.000 de veterani de război şi extremişti de dreapta au ieşit la manifestaţii antiaderare chiar în ajunul referendumului. Mai multe persoane au fost rănite, iar poliţia a reţinut la Zagreb cel puţin trei manifestanţi. Entuziasmul proeuropean, care era de 80% în 2003, a mai scăzut în ultimii ani din cauza condiţiilor extrem de dure de aderare impuse de Bruxelles.

Opozanţii integrării europene au avertizat că ţara, care se confruntă cu grave probleme economice (rata şomajului fiind de 17%, iar  deficitul bugetar de 6,2% din PIB), va avea de suferit prin aderarea în blocul comunitar. Croaţia şi-a proclamat independenţa în 1991, decizie care a fost urmată de un război de patru ani cu rebelii sârbi, care s-a soldat cu 20.000 de morţi.