UPDATE Crimeea este parte a Federaţiei Ruse, a hotărât parlamentul din Peninsulă
0Parlamentul din Crimeea a votat un decret care stabileşte că republica autonomă este parte a Rusiei, iar actul a intrat deja în vigoare, susţine vicepremierul din Crimeea Rustam Temirgaliev, citat de Reuters. Trupele ucrainene aflate încă pe teritoriul acesteia vor fi tratate ca trupe de ocupaţie şi vor fi obligate să se predea sau să părăsească regiunea, a precizat acesta.
„Singura forţă armată legală pe teritoriul Crimeei este cea rusă. Forţele armate ale oricărei ţări terţe sunt forţe de ocupaţie. Forţele armate ucrainene trebuie să aleagă: să depună armele, să-şi părăsească poziţiile, să accepte cetăţenia rusă şi să se alăture armatei ruse. Dacă nu vor fi de acord, atunci suntem pregătiţi să le oferim trecerea în siguranţă de pe teritoriul Crimeei pe teritoriul lor naţional“, a precizat vicepremierul Rustam Temirgaliev.
Parlamentul local din Crimeea, dominat de proruşi, i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea la Rusia, precum şi organizarea unui referendum la 16 martie în peninsula ucraineană pentru a valida această alipire, a declarat pentru AFP unul dintre oficiali.
Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe. Parlamentul acestei republici autonome a prevăzut organizarea, la 30 martie, a unui referendum dar care se referă doar o simplă consolidare a autonomiei.
La 1 martie, noul premier din Crimeea, Serghei Aksionov, anunţase că a decis organizarea pe 30 martie a referendumului privind statutul regiunii autonome proruse, informează BBC. Iniţial, Parlamentul din Crimeea stabilise plebiscitul pe 25 mai.
Parlamentul din Crimeea a explicat că referendumul vizează "îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale şi extinderea competenţelor".
"Potrivit principiilor care stau la baza democraţiei, plenul Parlamentului Crimeei consideră că singura cale de ieşire din situaţie este recurgerea directă la popor. Suntem încrezători că doar organizând un referendum pe tema îmbunătăţirii statutului autonomiei şi extinderea competenţelor sale, crimeenii vor putea să determine viitorul autonomiei ei înşişi, fără presiuni externe", a declarat Oksana Korniciuk, secretarul de presă al Parlamentului. Ca urmare a "preluării neconstituţionale a puterii în Ucraina de către naţionalişti radicali susţinuţi de bande înarmate", pacea şi ordinea în Crimeea sunt "sub ameninţare", a subliniat ea.
Putin, informat în legătură cu cererea Crimeei de a fi alipită Rusiei
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost informat în legătură cu cererea Parlamentului local din Crimeea, peninsulă ucraineană prorusă, de a fi alipită Federaţiei ruse, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează AFP.
"Această informaţie (despre cererea Parlamentului local al Crimeei) tocmai ne-a parvenit, preşedintele a fost informat", a declarat Peskov, citat de agenţia oficială Itar-Tass.
Şeful statului rus a prezidat joi o reuniune a Consiliului rus pentru Securitate în cadrul căreia a fost discutată cererea Parlamentului local din Peninsula ucraineană Crimeea de alipire la Rusia, a anunţat Kremlinul relatează AFP.
Crimeea ar putea trece la rublă
Regiunea ucraineană Crimeea ar putea adopta rubla rusească ca monedă şi ar putea "naţionaliza" proprietăţi deţinute de statul ucrainean, parte a unui plan de a se alătura Federaţiei Ruse, a declarat vicepremierul din Peninsulă, Rustam Temurgaliev.
"Toate proprietăţile ucrainene vor fi naţionalizate şi vor deveni proprietatea autonomiei Crimeea. (...) Suntem gata să introducem rubla", a spus Temurgaliev, scrie agenţia Interfax, citată de Reuters.
Kievul şi Washingtonul declară „ilegitimă“ decizia Parlamentului din Crimeea
Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a catalogat joi drept "ilegitimă" decizia Parlamentului din Crimeea de a cere alipirea peninsulei ucrainene Rusiei, relatează AFP.
Iaţeniuk a mai declarat în faţa presei, în urma unei întâlniri cu liderii UE la Bruxelles, că referendumul anunţat în Crimeea la 16 martie "nu are nicio bază legală".
Şi Washingtonul a avertizat că organizarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia fără consultări cu Kievul va constitui o încălcare a dreptului internaţional.
"Statele Unite apreciază că orice decizie cu privire la Crimeea este necesar să fie luată de către Guvernul de la Kiev", a declarat un oficial american de rang înalt.
"Nu vă puteţi plasa într-o situaţie în care Guvernul legitim al unei ţări este exclus de la procesul de decizie cu privire la anumite părţi ale acestei ţări. Este vorba, în mod clar, despre o încălcare a dreptului internaţional", a subliniat el.
Ucraina "este o ţară cu frontiere clar definite. Doar ucrainenii îşi pot alege viitorul politic", a continuat acest oficial.
Liderii ucraineni este necesar "să se afle la masa" oricăror discuţii în curs, a insistat el.
Pe aceeaşi temă:
VIDEO Balaurul, românii şi pericolul acut
Românii n-ar fi acut ameninţaţi. Iar, potrivit unui comentator de stânga, „acest război nu e al nostru“. Aşa să fie oare? Şi cum ar putea fi oprit Putin să încalce dreptul internaţional?
Ucraina şi Rusia, despărţire veşnică?
„Pentru toate cele ce se întâmplă acum în estul Ucrainei, vinovatul nr. 1 este Victor Ianukovici. Toţi ceilalţi şi toate celelalte acţiuni sunt consecinţele acţiunilor celui care a izbutit să distrugă nu doar propria ţară, dar a costat până acum banca centrală de la Moscova 10 miliarde de dolari doar pentru o susţinere parţială a cursului valutar“, scrie specialistul în geopolitică Marius Văcărelu pe blogul său de pe adevarul.ro.
Implicaţiile economice şi politice ale crizei din Ucraina asupra regiunii au fost dezbătut de viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, şi fostul ministrul de Externe Teodor Baconschi, într-o emisiune moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, la Adevărul Live.
INFOGRAFIE De ce nu se teme Kremlinul de Occident: de ani buni, bogaţii Rusiei cumpără Europa
Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 desoldaţi.
Ucraina, „anschluss“-ul lui Putin
Invazia Ucrainei, care se petrece chiar sub ochii noştri, are o sumedenie de similitudini cu evenimentele din perioada 1937-1939, din centrul Europei. De la pretextele Rusiei până la ezitările Occidentului, de la nerespectarea angajamentelor şi a tratatelor semnate de marile puteri la neputinţa organismelor internaţionale, de la ruperea de realitate a liderului Rusiei până la negocierea peste capul victimelor, totul induce un deja-vu.
Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.
La puţin peste trei luni de la izbucnirea protestelor pro-europene de la Kiev, Ucraina a ajuns în pragul războiului, denunţând o invazie rusă în Crimeea. De cealaltă parte, ruşii susţin că „nu vor face niciun compromis” pentru a-şi apăra cetăţenii de acolo.
Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei - România, Polonia şi cele trei state baltice - sunt şi ele în pericol.
Generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu şi redactorul-şef „Adevărul” Dan Marinescu despre cele mai recente dezvoltări în zona diplomaţiei internaţionale, dar şi despre noile mişcări de trupe şi despre semnificaţia posibilei amplificări a conflictelor existente în Ucraina.
Rusia a anunţat condiţiile în care va discuta cu Occidentul pe tema Ucrainei. NATO se reuneşte de urgenţă
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.
Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.
Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească
Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.
INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.
Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?
Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times.
Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.
La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?
Se încarcă comentariile...
