Comisia Europeană prezintă, astăzi, strategia pentru Balcanii de Vest. Ce state balcanice se vor alătura UE

Sediul Comiesiei Europene

Comisia Europeană va prezenta, marţi, Strategia privind Balcanii de Vest, în condiţiile în care integrarea rapidă în UE a şase ţări din Balcanii de Vest este promovată de 12 state membre.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, astăzi, în plenul Parlamentului European, că anul 2025 pentru eventuala aderare a Serbiei şi Muntenegrului la Uniunea Europeană este o dată orientativă, nu un orizont clar, adăugând că cele două state nu respectă în prezent criteriile de aderare.

"Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine", a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

"Îmi doresc ca cele două ţări să adere când respectă criteriile necesare. În acest moment nu le respectă. Trebuie să le ajutăm să parcurgă această cale atât de dificilă", a adăugat preşedintele CE.

Juncker a atras atenţia că Slovenia şi Croaţia trebuie să îşi soluţioneze litigiul de frontieră, spunând că aceasta nu este doar o problemă bilaterală, ci una europeană, şi că executivul european s-a oferit să medieze şi să ajute la rezolvarea acestei probleme. El a spus că, înainte ca alte state din Balcani să poată adera la blocul comunitar, este necesar ca Slovenia şi Croaţia să-şi rezolve acest litigiu.

"Comisia Europeană îşi oferă serviciile de mediere, însă nu va exista nicio extindere spre (Serbia şi Muntenegru - n.r.) dacă înainte nu vor fi rezolvate posibile litigii de frontieră. Acest joc, adică să spunem că orice eventuală problemă va fi rezolvată după aderare, nu se va mai întâmpla. Nu atât timp cât eu conduc Comisia Europeană", a atras atenţia Juncker. "Fie sunt rezolvate litigiile, fie niciun stat din zonă nu va putea să adere la UE. Croaţia şi Slovenia trebuie sa-şi rezolve litigiul înainte ca alte state să adere la UE", a mai spus el.

„Calitatea de membru a statelor din Balcanii de Vest corespunde cu interesele politice şi economice ale Uniunii Europene. Cu o voinţă politică puternică, Muntenegru şi Serbia vor fi pregătite să devină state membre ale UE, după ce pun în aplicare reformele şi soluţionează problemele rămase cu vecinii lor. În acelaşi timp, Comisia Europeană consideră necesară încheierea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic pentru normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo", a precizat şi un oficial european, sub protecţia anonimatului.

Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, a vorbit recent despre o "strategie a fruntaşului" cu argumentul "competiţiei sănătoase" pentru a justifica aderarea Serbiei la UE înaintea altor state din Balcani.

Un oficial UE de rang înalt a explicat că această dată este o "perspectivă, nu un termen". "Procesul de admitere va rămâne pe baza meritelor; dacă sunt întrunite condiţiile, anul 2025 poate fi o dată realistă pentru aderare", a subliniat oficialul citat.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar, scrie Reuters.

După ani în care ţările balcanice par să fi fost ignorate de Bruxelles, Comisia Europeană va prezenta marţi un plan ce include modul de aderare al Serbiei şi al Muntenegrului la forul comunitar până în 2025.

În prezent, 12 state membre ale UE - Austria, Cehia, Estonia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria - doresc să propună organizarea unui summit anual al UE cu liderii din Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

În propunerea lor în 12 puncte prezentată executivului UE la finalul lunii ianuarie, statele membre doresc ca miniştrii din cele şase ţări balcanice să participe la reuniuni ale UE din domenii precum politica externă, mediul, sănătatea publică şi transporturile.

„Aceste măsuri care nu presupun costuri suplimentare ar avea un impact politic major şi ar contribui la îmbunătăţirea imaginii UE în regiune“, relevă propunerea prezentată Comisiei Europene, document care prevede şi vizite mai dese ale oficialilor UE în ţările din Balcani.

Provocări

Cele şase state - toate, cu exceptia Albaniei, provenind din destramarea fostei Iugoslavii - sunt considerate de multă vreme viitori membri. Dar, pe fondul temerilor din capitalele occidentale în privinţa costurilor unui nou val de extindere spre est şi a progresului lent al reformelor politice, judiciare şi economice ale regiunii, multi cetăţeni din ţările balcanice se întreabă dacă vor mai adera vreodată. Doar o majoritate la limită a sârbilor ar vota pentru intrarea în UE la un referendum, arata un sondaj realizat în ianuarie de ministerul sârb al integrării europene, în scadere de la 73% în 2009, scrie „The New York Times“.

Reformarea regiunii prezintă provocări importante. De exemplu, Serbia nu recunoaşte Kosovo, fosta sa provincie. Unele state UE refuză şi ele să recunoască statul Kosovo, inclusiv Spania, care încearcă să-şi ţină în frâu proprii separatişti din Catalonia. Germania, cel mai mare furnizor de fonduri UE al candidaţilor la aderare, e precaută în privinţa deschiderii uşii celor şase state, afirmând că criminalitatea organizată şi corupţia sunt înrădăcinate, iar mai întai trebuie asigurat statul de drept.

Diplomaţii germani declară că se tem să nu repete greşelile facute în 2007 cu România şi Bulgaria, despre care mulţi oficiali UE consideră că li s-a permis să adere la UE înainte de a fi fost pregătite, şi care şi acum au probleme din cauza corupţiei şi a unei justiţii slabe.

Cu toate acestea, Bulgaria, care acum deţine preşedintia rotativă a UE, până pe 30 iunie, este dornică să pledeze în favoarea candidaturii vecinilor ei din Balcanii Occidentali, urmând să organizeze o conferinţă specială balcanică la Sofia în mai. Iar în ciuda propriei sale decizii de a părăsi UE, Marea Britanie susţine şi ea aspiraţiile grupului de state balcanice de aderare la uniunea comunitară şi va găzdui de asemenea o reuniune balcanică în iulie.

S-ar putea ca populaţia din vestul Balcanilor să primească vestea cu scepticism, crede publicaţia europeană, dar, dacă instituţiile şi statele din UE vor într-adevăr să pună capăt politicii ezitante şi să se angajeze în sprijinul respectării drepturilor omului şi a statului de drept în regiune, preferând acest lucru în schimbul sclerozei menţinute de dragul stabilităţii, acest moment ar putea reprezenta un nou început, analizează EUObserver. 

Noua strategie a UE are drept scop consolidarea dorinţei de reforme în şase state şi reînnoirea angajamentului politic al statelor membre ale UE faţă de Balcanii de Vest, a afirmat comisarul european David McAllister, citat de Tanjug. 

Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în Balcani, pentru contracararea influenţei Rusiei şi Chinei

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, urmează să efectueze un turneu în regiunea Balcanilor, în contextul eforturilor de contracarare a influenţei Rusiei şi Chinei, afirmă surse comunitare citate de publicaţia EUObserver.

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie - 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Serbia, Muntenegru, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Albania şi Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Jean-Claude Juncker a decis efectuarea acestui turneu pentru că "zona Balcanilor de Vest este foarte importantă din punct de vedere strategic, urmând să devină parte a UE mai devreme ori mai târziu", a explicat un funcţionar european, sub protecţia anonimatului.

"Influenţa geopolitică a Rusiei, Chinei şi Turciei creşte în această zonă, astfel că este foarte important ca influenţa UE să fie menţinută şi să fie predominantă", a precizat funcţionarul citat.