Ce Europă ne dorim? La Bruxelles, preşedintele Iohannis prezintă poziţia României

Astăzi, la Bruxelles, se desfăşoară lucrările unui summit care marchează debutul unui foarte complicat proces de reflecţie asupra modului în care, prin adoptarea unei noi filozofii de constituire a bugetului UE, se vor decide, pe fond, noile linii de forţă ale proiectului european.

Iar schimbările care se anunţă sunt importante şi cu impact deosebit de amplu asupra dezvoltării economice şi sociale din statele membre, fiind previzibile modificări de substanţă nu numai la nivelul alocărilor din bugetul comun pentru noile domenii considerate a fi de interes strategic prioritar, ci şi al posibilelor condiţionări severe în alocarea de fonduri europene prin intermediul politicii de coeziune şi cu schimbări în echilibrele financiare din cadrul Politicii Agricole Comune.

Atât Comisia, cât şi Parlamentul European au publicat deja documentele lor de poziţie, reflectând şi rezultatele dezbaterilor naţionale din multe dintre Statele Membre pe temele considerate prioritare de cetăţeni, aşa cum sunt ele listate de Eurbarometrul 2017: terorismul/securitatea, migraţia, situaţia economică, şomajul, infracţionalitatea, influenţa UE în lume, clima. Azi, şefii de state şi guverne din UE încep negocierea asupra diversle soluţii existente, fiecare cu perspectivele sale financiare aferente.

În domeniul „gestionarea optimă a frontiuerelor externe ale UE“, documentul CE propune trei scenarii posibile:

1. Primul presupune „utilizarea la maximum a resurselor poliţiei de frontieră şi gărzii de coastă la nivel european, în structura sa actuală". Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a fost înființată în 2016. În 2020, aceasta va avea 1 000 de membri ai personalului și un buget anual de 335 de milioane de euro. În prezent, agenția are în teren aproape 1 200 de polițiști de frontieră pentru a sprijini statele membre la frontierele externe, alți 1 500 de polițiști de frontieră fiind pregătiți să intervină în caz de urgență. UE cofinanțează și gestionarea națională a frontierelor externe ale UE, prin intermediul Fondului pentru securitate internă. Buget necesar în perioada 2020-2027: 8 miliarde de euro, adică 0,8 din bugetul total UE

2. Scenariul „Îmbunătățirea resurselor poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european" presupune, printre altele, sporirea capacităţii operaţionale a Agenţiei prin instituirea unui corp permanent de poliţişti de frontieră europeni don care să facă parte ce; puţin 3000 de membri ai personalului UE. Buget necesar pe o perioadă de 7 ani: 20-25 miliarde Euro, adică:1,8-2,3% din bugetul total al UE

3. În fine, avem varianta maximală care constă în instituirea unui sistem complet de gestionare a frontierelor.UE. "Ar necesita 100 000 de membri ai personalului UE și o rezervă substanțială de echipamente ale UE, comparabilă cu cea prevăzută în cadrul sistemului din SUA sau Canada". Bugetul necesar pentruo perioadă de șapte ani: 150 miliarde UE, aproximativ 14% din bugetul total al UE şi echivalentul unui buget anual al UE.

În domeniul strategic prioritar al Uniunii Europene a Apărării, documentul de reflecţie propus de Comisie aminteşte că  Fondul european de apărare a fost lansat în iunie 2017, având un buget de 90 de milioane EUR pentru cercetarea în domeniul apărării și de 500 de milioane EUR pentru dezvoltarea industrială în domeniul apărării (aproxi- mativ 0,05 % din bugetul actual al UE). Fondul poate sprijini doar un număr limitat de proiecte de colaborare în materie de cercetare și dezvoltare. O autentică Uniune Europeană a Apărării ar necesita o investiție bugetară semnificativă în următorii  şapte ani. Cu trei scenarii alternative:

1. Componenta pentru cercetarea fondului ar avea nevoie de un buget estimat de cel puțin 3,5 miliarde Euro pe o perioadă de șapte ani, pentru a înregistra rezultate notabile.

2. Variantă mai ambiţioasă în care se spune că "ar ar fi necesare cel puţin 7 miliarde Euro pentru a cofinanța o parte din costurile aferente dezvoltării industriale în domeniul apărării. Acest lucru ar permite investirea unei sume totale semnificative pentru dezvoltarea capabilităților de apărare de cel puțin 35 de miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani".

3. A treia perspectivă  presupune constituirea unui mecanism separat de finanțare de aproximativ 10 miliarde Euro care ar spori în mod semnificativ capacitatea UE de a sprijini din punct de vedere financiar operațiunile cu implicații în domeniul apărării pe o perioadă de șapte ani.

Unul dintre domeniile care polarizează acum dezbaterea publică şi, cel puţin în principiu, vital şi pentru România, îl reprezintâ Politica Agricolă Comună (PAC), subiect pe care negocierile se anunţă a fi deosebit de dure, pe măsura mizelor uriaşe aflate în joc. În momentul actual, se spune în documentul Comisiei Europene, „PAC mobilizează aproximativ 400 de miliarde EUR pentru a finanța măsuri de piață, plăți directe pentru fermieri și programe de dezvoltare rurală, menite să promoveze agricultura durabilă și economiile rurale viabile. Plățile directe reprezintă aproximativ 70 % din această sumă. În prezent, de 80 % din plățile directe beneficiază 20% din fermieri. Modificările aduse plăților directe pot oferi oportu- nitatea direcționării plăților în funcție de rezultatele preconizate, cum ar fi producția agricolă durabilă în regiunile mai puțin pro- fitabile sau montane, acordarea unei atenții speciale fermelor de dimensiuni mici și mijlocii, investițiile în sistemele de producție durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și o mai bună coordonare cu măsurile de dezvoltare rurală. De asemenea, se poartă discuții cu privire la modalitățile prin care ar putea fi reduse diferențele dintre statele membre în materie de sprijin agricol".

În consecinţă, negocierile ar putea lua în considerare aceste trei scenarii:

1. Menținerea nivelului actual al cheltuielilor, care ar permite, printr-o mai bună direcționare a fondurilor, intensificarea sprijinului în special pentru fermele de dimensiuni mici și mijlocii, cu efecte pozitive în lanț pentru zonele rurale. Cheltuielile totale pentru o perioadă de șapte ani: circa 400 miliarde Euro, adică 37% din bugetul total al UE.

2. O a doua variantă de lucru ar presupune o  reducere a sprijinului cu 30%. Acest scenariu ar putea determina o scădere a venitului mediu în sectorul agricol de peste 10 % în mai multe state membre și scăderi potențial mai accentuate în anumite sectoare.  O astfel de reducere s-ar ridica la aproximativ 120 de miliarde Euro, reprezentând 11 % din bugetul UE

3. Al treilea scenariu este o variantă de compromis, presupunând o reducere a sprijinului cu 15 %. În cadrul acestui scenariu, reducerea veniturilor medii în sectorul agricol ar putea fi mai limitată, dar ar avea în continuare un impact vizibil în anumite sectoare. O astfel de reducere s-ar ridica la aproximativ 60 miliarde Euro, reprezentând 5,5 % din bugetul UE.

Într-un articol anterior, am detaliat pe larg scenariile privind posibilele condiţionări în atribuirea fondurilor europene, fie în mod specific în raport cu respectarea principiiulor statului de drept, fie în legătură cu „valorile fundamentale ale UE“. În fine, ul capitol special al discuţiilor va fi consacrat modalităţilor de finanţare a programelor destinate tinerilor, cu o mărire substanţială a fondurilor pentru programele ERASMUS, spre exemplu.

O altă temă de discuţie va fi reducerea numărului de europarlamentari, de la 751 acum, la 705 după BREXIT. În afară de asta, Parlamentul European s-a exprimat şi favoarea unei alte propuneri care ar permite ca 46 din cele 73 de locuri eliberate prin ieşire Marii Britanii din UE să intre în "rezerva" care ar putea să fie realocată noilor ţări care vor intra în UE sau care, în altă variantă, ar ajuta la menţinerea unei dimensiuni mai reduse a instituţiei. În acelaşi timp, conform aceleiaşi propuneri, cele 27 de locuri care rămân în urma retragerii UK vor fi redistribuite între 14 ţări considerate a fi acum "uşor sub-reprezentate". În acest caz România ar beneficia de un loc suplimentar, delegaţia ţării noastre urmând să fie de 33 de persoane.

Un punct distinct pe agendă va fi discutarea modalităţii de desemnare a candidatului pentru postul de Preşedinte al Comisiei Europene, având acum o rezoluţ'ie a PE care spune că nu va accepta o altă variantă decât cea de alegere între "Spitzenkandidaten" adică persoanele desemnate înaintea alegerilor din 2019, câte una pentru fiecare partid european. Iar Comisarii europeni din echipa Juncker pot fi desemnaţi ca "Spitzenkandidaten".

Acestea sunt priorităţile lor şi acestea ar fi trebui să fie temele supuse discuţiei publice din România, Nu sunt, nimeni nu vorbeşte despre asta, avem altceva de făcut, avem alte bătălii de purtat şi, ca atare, problematica asta pare îndepărtată şi neinteresantă. Nu ar trebui să fie aşa căci acum se decide evoluţia sistemului din care facem parte, politicile sale de priorităţi şi finanţările care vor fi acordate. Să vedm care vor fi opţiunile în favoarea cărora va vorbi azi Preşedintele Iohannis căci, în ultimă instanţă, acestea vor fi priorităţile de acţiune care ar trebui să fie implementate de viitoarele guvernări ale României.