Brexit. Distribuţia voturilor la referendumul privind ieşirea din UE schiţează un Regat Unit divizat

Rezultatele referendumului britanic privind apartenenţa la Uniunea Europeană arată un Regat Unit profund divizat – geografic, dar şi între clasele sociale şi între generaţii, notează AFP.

Regatul este departe de a fi unit. Anglia a votat în proporţie de 53,4% pentru a părăsi Uniunea Europeană. 

În acest timp, eurofila Scoţie a sprijinit rămânerea în UE, cu 62% din voturi. Şi cum era de aşteptat în eventualitatea unui Brexit, s-a poziţionat deja în favoarea organizării unui nou referendum pentru independenţă, după cel din septembrie 2014. Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat deja că opţiunea unui al doilea referendum este de-acum „pe masă“.

În Irlanda de Nord, care a votat, de asemenea, pentru a rămâne în UE (55,7%), Sinn Fein, fosta vitrină politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), a făcut apel la un referendum pentru o Irlandă unificată şi a subliniat că Brexitul are „consecinţe enorme asupra naturii statului britanic“.

Uniunea Europeană a injectat miliarde de euro în susţinerea Irlandei de Nord după acordurile de pace din „Vinerea Mare“, care au încheiat în 1998 trei decenii de confruntări confesionale ce s-au soldat cu peste 3.000 de morţi. 

În ceea ce priveşte Ţara Galilor, aceasta a votat în majoritate (52,5%)  pentru a ieşi din Uniunea Europeană, dar capitala sa – Cardiff – a optat pentru a rămâne (60%).

În fine, Gibraltarul, enclava britanică din sudul Spaniei, care se plânge de izolarea de restul continentului şi a cărei economie depinde în foarte mare măsură de relaţiile sale cu Uniunea Europeană, a votat în proporţie de 95% pentru rămânerea în blocul comunitar. 

Urban versus rural

„Referendumul a arătat decalajul social şi cultural dintre Londra şi provincia engleză“, potrivit specialistului în sondarea opiniei publice John Curtice.

Rezultatele au confirmat euroscepticismul în nordul dezindustrializat al Angliei, fost bastion muncitoresc, şi în zonele rurale din est care au avut de-a face, în ultimii ani, cu un important aflux de imigranţi provenind din Europa de Est. Discursul care a promis reducerea acestor sosiri, care ar întreţine şi criza de locuinţe şi cea din serviciile de sănătate, a dat roade.

În schimb, Londra a votat în proporţie de aproape 60% pentru a rămâne. Cosmopolita capitală britanică, având 8,6 milioane de locuitori, inima financiară şi economică a Regatului Unit, vede în apartenenţa la Uniunea Europeană un avantaj pentru afaceri şi pentru libera circulaţie în Europa. 

Fractura demografică 

Şi electoratul este profund divizat. Cei tineri sunt proeuropeni, cei care sunt în vârstă sunt anti-Uniunea Europeană.  Această divizare a fost şi mai puternică între britanicii care au un bagaj educaţional şi ceilalţi, remarcă John Curtice. „Unul dintre mesajele desprinse din sondaje a fost că persoanele cu studii şi-ar fi dorit mai mult să rămână în UE în comparaţie cu cele puţin sau deloc calificate“, a afirmat acesta.

Potrivit publicaţiei online „The Independent“, rezultatele „arată o prăpastie între clasele urbane liberale şi clasele muncitoreşti în privinţa imigraţiei, între cei care o duc bine în urma globalizării şi cei «lăsaţi în urmă» şi care nu văd beneficii referitoare la slujbele sau la salariile lor“.

„Referendumul a evidenţiat şi o prăpastie între clasa politică şi votanţi, care au profitat de ocazia ce le-a fost oferită imprudent (de Cameron) pentru a penaliza elita conducătoare“, a adăugat publicaţia citată, adăugând că tabăra pro-Brexit a „exploatat inteligent“ resentimentele oamenilor pentru a prezenta situaţia drept un referendum împotriva actualei structuri politice.

Analistul Brian Klaas de la London School of Economics a declarat pentru France Presse că „oamenii au senzaţia că sunt copleşiţi de schimbarea prea rapidă (a societăţii britanice). În combinaţie cu euroscepticismul latent şi cu faptul că politicile au urmărit să profite de temerile legate de migranţi s-a format un cocktail puternic în favoarea schimbării“.