Banca Centrală Europeană ridică scontul bancar

Renunţând la tradiţionala pauză de vară, boardul Băncii Centrale Europene s-a întâlnit, la mijlocul săptămânii trecute, la Frankfurt, hotărând ridicarea scontului bancar cu un sfert de

Renunţând la tradiţionala pauză de vară, boardul Băncii Centrale Europene s-a întâlnit, la mijlocul săptămânii trecute, la Frankfurt, hotărând ridicarea scontului bancar cu un sfert de punct şi avertizând că această tendinţă de creştere a scontului ar putea continua şi în viitorul apropiat.
Decizia potrivit căreia dobânzile la creditele bancare vor ajunge la 3 la sută era de prevăzut. Preşedintele băncii, Jean-Claude Trichet, a adoptat însă un ton mai agresiv decât anticipau majoritatea analiştilor, afirmând, în cadrul unei conferinţe de presă, că banca va monitoriza "foarte strâns" inflaţia şi va continua să înăsprească politica sa monetară. El a refuzat să precizeze când se va opri actuala tendinţă de creştere a ratei de scont care s-a făcut simţită din decembrie trecut.

Pericolul creşterii vertiginoase a preţului ţiţeiului
Hotărârea adoptată, a spus Trichet, reflectă preocuparea crescândă a băncii că inflaţia, care se menţine cu încăpăţânare deasupra pragului de 2 la sută pe care l-ar prefera banca, ar putea creşte şi mai mult datorită preţului în vertiginoasă sporire a ţiţeiului, ca şi efectelor şocurilor petroliere anterioare, precum şi ale creşterii preţului bunurilor de consum.
Bazându-se pe aceste afirmaţii ale lui Trichet, analiştii afirmă că se aşteaptă la noi majorări ale scontului în octombrie şi decembrie, sugerând că se conturează un ritm de creştere a acestui scont la fiecare trimestru sau chiar la fiecare două luni.

Politica monetară mai strânsă - un trend mondial
Decizia Băncii Centrale Europene corespunde unui trend mondial în direcţia unei politici monetare mai strânse. Banca Angliei a decis, pe neaşteptate, tot săptămâna trecută, să ridice scontul bancar cu un sfert de punct (în prezent acesta situându-se, aşadar, la 4,75 la sută), declarând că activitatea economică dă semne de încălzire şi că preţurile în creştere ale ţiţeiului indică riscul de inflaţie.
Cele două decizii - la care se adaugă nesiguranţa dacă Banca Federală de Rezerve a SUA va efectua sau nu o pauză în lungul ciclu de înăsprire a politicii monetare - îşi fac simţite efectele de ambele părţi ale Atlanticului.
Trichet a evocat cu sobrietate spectrul inflaţiei, nu numai datorită creşterii preţului petrolului, ci şi ca urmare a aşa-numitelor efecte secundare, respectiv cererile de majorare a salariilor. "Acesta este un aspect pe care îl considerăm foarte important şi pe care îl vom examina cu foarte mare grijă", a afirmat Trichet.

Preţul alimentelor, o altă zonă vulnerabilă
Economiştii sunt în dezacord în ce priveşte pericolul inflaţionist în rândurile celor 12 naţiuni care fac parte din zona euro. Inflaţia s-a menţinut constant la nivelul de 2,5 la sută în ultimele trei luni. Jorg Krämer, economist principal la Commerzbank, susţine că nu prevede o spirală inflaţionistă din cauza cererilor de creştere a salariilor întrucât sindicatele nu mai dispun de suficientă putere pentru a face presiuni în acest sens. În schimb, Elga Bartsch, economist principal la Banca Morgan Stanley din Londra, afirmă că există motive de îngrijorare. "Ne putem aştepta la noi şocuri inflaţioniste", a afirmat ea, notând că seceta şi căldura caniculară pe care le cunoaşte o bună parte a Europei vor avea ca efect creşterea preţului la alimente.