Ankara respinge îndemnul Bruxelles-ului la o anchetă cu privire la presupuse nereguli în referendumul turc

Principalul partid de opoziţie din Turcia a cerut marţi, în mod oficial, anularea referendumului pe tema sporirii puterilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, al cărui Guvern a respins un îndemn al Bruxellesului la o anchetă cu privire la ”presupuse nereguli”, relatează AFP.

Suspiciunile de fraudare prezentate de opoziţie au la bază decizia de ultim moment a Înaltului Consiliu Electoral (YSK) de a considera valide buletine nemarcate cu ştampila oficială a autorităţilor electorale.

Principalul partid de opoziţie, CHP, şi formaţiunea prokurdă HDP, afirmă că această decizie a YSK ar putea să fi favorizat victoria taberei ”da”, care a obţinut o mică majoritate, de 51,4% din voturi, potrivit rezultatului provizoriu anunţat de presă.

Vicepreşedinteke CHP Bülent Tezcan a depus marţi un recurs la YSK, la Ankara, prin care cere în mod oficial anularea referendumului.

”Voinţa naţională a fost furată”, a declarat Tezcan, denunţând după depunerea recursului ”rezultate ilegitime”.

Deplângând faptul că nu există niciun mijloc de înregistrare a numărului buletinelor vizate de această măsurp YSK, el a subliniat că ”există doar un lucru de făcut (...), anularea acestui vot”.

Câteva zeci de persoane s-au adunat în faţa sediului YSK în vederea semnării unei petiţii prin care se cere anularea scuritnului.

”CAZ ÎNCHEIAT”

Dacă preşedintele american Donald Trump l-a sunat pe Erdogan să-l felicite, fără rezerve, Uniunea Europeană a îndemnat marţi Ankara la o ”anchetă transparentă cu privire la presupuse nereguli comise în timpul referendumului”.

”Îndemnăm (...) autorităţile să deschidă o anchetă transparentă cu privire la presupusele nereguli care au fost constate de observatorii” internaţionali, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Margaritis Schinas, îndemnând la ”reţinere”.

Turcia a respins imediat acest îndemn.

”O asemenea declaraţie speculativă din partea unui purtător de cuvânt nu poate să fie acceptată”, a declarat ministrul turc însărcinat cu Afaceri Europene Omer Celik, în opinia căruia UE este necesar să respecte ”procesele democratice”.

Erdogan a repetat luni că el va promulga o lege cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea dacă Parlamentul votează în acest sens şi s-a declarat pregătit să convoace altă consultare populară cu privire la acest lucru.

O asemenea măsură ar pune capăt procesului de aderare a Turciei la UE, blocat de ani de zile.

O misiune comună de observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Consiliului Europei (CoE) a apreciat luni că scrutinul nu s-a ridicat ”la înălţimea criteriilor” europene şi a subliniat că această campanie s-a desfăşurat în condiţii inechitabile şi a afavorizat tabăra ”da”.

Concluziile observatorilor au provocat furia preşedintelui turc, care ia- somat ”să stea la locul” lor. ”Noi nu vedem şi nu ţinem cont de vreun raport pe care-l puteţi pregăti”, a declarat şeful statului.

”Voinţa naţiunii s-a exprimat liber la urne, acest caz s-a încheiat”, a declarat marţi premierul turc Binali Yildirim.

ALEGERI ANTICIPATE?

Yildirim a anunţat totodată că Erdogan va fi invitat, după anunţarea rezultatelor definitive - la sfârşitul lui aprilie, să reintre în patridul aflat la putere, AKP - preşedintele Republicii nu putea până acum să fie membru de partid -, punându-se astfel în aplicare primul punct al unei revizuiri a Constituţiei, ale cărei celalte părţi vor intra în vigoare în 2019.

Prin victoria sa, Erdogan, care a scăpat unei tentative de lovitură de stat pe 15 iulie, ar putea, teoretic, să rămână la şefia statului până în 2029. El a deţinut postul de şef al Guvernului din 2003 şi până în 2014, când a fost ales preşedinte.

Această revizuire a Constituţiei prevede transferul puterii executive preşedintelui, care va putea să guverneze prin decrete, şi suprimarea postului de premier.

Cotidianul Hürriyet a scris marţi că se pregăteşte o remaniere ministerială de anvergură şi că nu sunt excluse alegeri anticipate în primăvara lui 2018.

Guvernul turc a decis luni seara să prelungească cu încă trei luni starea de urgenţă, aflată în vigoare de la puciul eşuat din iulie.