Analiză. „Vechea Europă“ a încercat în zadar să convingă „Noua Europă“ că Uniunii îi va fi mai bine dacă va funcţiona cu mai multe viteze

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au încercat vineri, fără omologul lor britanic Theresa May, să-şi apropie poziţiile cu privire la viitorul UE, prin schiţarea unei declaraţii solemne comune pe care o vor face publică pe 25 martie, la marcarea a 60 de ani de la Tratatul de la Roma, care a fondat Uniunea.

Însă menţionarea în acest text a posibilităţii avansării în grupuri mici, în anumite subiecte, este combătută de ţări din Est, în frunte cu Polonia sau Ungaria. Liderii lor se tem că cei care vor refuza să participe la ”cooperări consolidate” vor fi, de fapt, daţi la o parte în procesul decizional şi că riscă să devină în timp ”ţări din zona a doua”.

Europa ”cu mai multe viteze” pe care o vor unii dintre liderii europeni după Brexit, spre marea nemulţumire a ţărilor est-europene, nu vizează să creeze ”o nouă Cortină de Fier”, a declarat vineri preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, relatează AFP.

”Am remarcat, nu fără surprindere, că acest lucru este considerat de către unii dintre colegii mei ca introducerea unei noi linii de divizare, ca o nouă Cortină de Fier între Est şi Vest. Nu aceasta este intenţia”, a dat asigurări Juncker într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

”Noi nu vom încerca să modificăm tratatele”, a explicat Juncker.

”Aşa-zisa Europă cu mai multe viteze (...) există deja şi nu doar în ceea ce priveşte zona euro sau spaţiul Schengen”, două dintre realizările majore ale UE, la care nu participă toate cele 28 de state membre.

Astfel, ”cooperări consolidate” sau fost stabilite ”chiar şi înăuntrul Eurogrupului”, a dat asigurări Juncker, amintind că un grup de zece din cele 19 state care au adoptat moneda unică au decis să coopereze cu scopul de a introduce o taxă asupra tranzacţiilor financiare.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi-a reafirmat şi el  vineri susţinerea pentru o Uniune Europeană cu mai multe viteze în care acele state ce doresc să avanseze "mai rapid" în integrarea lor să poată să o facă, fără însă ca acest lucru să însemne că se va "închide uşa" în faţa vreunuia dintre partenerii comunitari.

"Nu este vorba despre excluderea cuiva", dar "nici nu putem accepta ca o ţară, oricare ar fi ea, să-i poată împiedica pe ceilalţi să avanseze mai rapid", a spus Hollande după încheierea Consiliului European. 

El şi-a prezentat viziunea asupra unei Uniuni Europene în care unele state să se poată asocia în formule de "cooperare consolidată" care să le permită să avanseze mai repede decât celelalte în politici precum securitatea, apărarea, sistemul social, armonizarea fiscală, cultura sau cercetarea, dar "fără să se piardă solidaritatea şi coeziunea celor 27" de state membre. 

Merkel face apel la „unitatea în diversitate“

Cancelarul german Angela Merkel a fost mai diplomat. Ea a declarat că Uniunea Europeană îşi va afirma „unitatea în diversitate“ în timpul summitului de la Roma care va celebra 60 de ani de la înfiinţarea sa, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, la Bruxelles, informează AFP.

„Deviza este că noi suntem uniţi, însă uniţi în diversitate“, a explicat Merkel cu privire la obiectivul summitului de la Roma, ce se va desfăşura la 25 martie în capitala italiană, unde se vor reuni cele 27 de state membre ale UE, fără Marea Britanie. 

Această deviză „a fost mereu prezentă în ultimele şase decenii“, a estimat cancelarul Germaniei, în timpul unei conferinţe de presă susţinută după un summit al celor 27 la Bruxelles, summit menit să-l pregătească pe cel de la Roma. 

„Dorim, şi toată lumea este de acord, să transmitem un semnal de unitate şi solidaritate“, a declarat Merkel, subliniind că UE este 'un model reuşit', în pofida tuturor problemelor cu care a fost confruntată. 

„Noua Europă“ respinge o Uniune cu „două viteze“

Dar liderii „Noii Europe“, în frunte cu Polonia, Ungaria şi România, nici nu vor să audă de această idee. Polonia nu este de acord cu ideea unei Europe cu mai multe viteze şi va refuza să discute acest scenariu, a declarat vineri premierul polonez Beata Szydlo, transmite AFP.

"Niciodată nu vom accepta să discutăm despre o Europă cu mai multe viteze", a spus şefa guvernului polonez la o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles după încheierea Consiliului European. 

"UE trebuie să fie capabilă să se reformeze. În plus faţă de unitatea politică, ea are nevoie de o unitate instituţională. Nu vom accepta nicio acţiune care să compromită integritatea pieţei comune, a zonei Schengen şi Uniunii Europene înseşi", a adăugat Beata Szydlo. 

După ce s-a văzut izolată în problema realegerii lui Donald Tusk ca preşedinte al Consiliului European, şefa guvernului de la Varşovia a decis, ca represalii, să blocheze adoptarea concluziilor summitului european desfăşurat joi şi vineri. 

Cu o săptămână înaintea acestei reuniuni, premierii statelor din grupul de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) s-au întâlnit la Varşovia, unde au cerut Consiliului European să prezinte la summitul european aniversar din 25 martie, de la Roma, un proiect consensual pentru reformarea Uniunii Europene şi au insistat pe menţinerea unităţii europene, dar şi pe consolidarea rolului statelor naţionale în luarea deciziilor la nivel european.

 La rândul său, premierul Viktor Orban a subliniat că „nu există Europa de prim rang şi Europa de rang secund, nici centru şi periferie şi, în general, avem cea mai puternică antipatie faţă de o Europă cu două viteze“. 

„În acelaşi timp, nu suntem împotriva ideii ca unele ţări să avanseze mai mult decât altele în gestionarea anumitor chestiuni“, a ţinut să precizeze premierul Ungariei. 

Viktor Orban a estimat că, în pofida tuturor dificultăţilor, Europa continuă să fie cel mai bun loc de trăit din lume, iar această poziţie trebuie să fie protejată. 

Şi România respinge  o Europă cu mai multe viteze

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, după reuniunea Consiliului European, că a explicat liderilor UE că o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună şi că, "in extremis", ar putea duce la scindarea Uniunii.

Şeful statului român a arătat că vineri s-a discutat informal despre Declaraţia care va fi adoptată la Roma, care a fost pregătită într-o primă formă.

„Cu toţii — 27 — ne-am referit la acest text propus. Contrar aşteptărilor multor analişti nu s-a discutat viitorul UE, ci s-a discutat textul care va fi cu siguranţă la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, arată nivelul de ambiţie pentru viitor. 

În ansamblu, ne dorim un text pozitiv care ne dă curaj să continuăm în Uniunea Europeană. Nu s-a putut discuta despre ambiţiile de viitor şi fără a avea mici menţiuni legate de felul cum vedem noi cu toţii viitorul Uniunii Europene, iar în acest context am explicat colegilor şi colegelor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună, dimpotrivă, este o soluţie care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene“, a afirmat Iohannis. 

Potrivit şefului statului, în continuare, liderii europeni se vor concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care vor urma discuţiile referitoare la Carta Albă prezentată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. 

„Vom încerca într-un an, maximum doi ani să conturăm felul în care vedem noi cu toţii împreună viitorul Uniunii Europene“, a spus Iohannis. 

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat vineri că, în opinia sa, o Europă cu două viteze nu va fi adoptată în mod oficial, punctând că o astfel de idee va întâmpina „foarte multă rezistenţă“ din partea multor ţări, inclusiv România.

„Eu, în primul rând, nu cred că se va adopta o Europă cu două viteze în mod oficial, ca un principiu. Sunt convins că lucrul acesta va întâmpina foarte multă rezistenţă din partea multor ţări, nu numai a României, şi, din acest punct de vedere, ambiţia noastră nu este să ieşim din Uniunea Europeană.

 Ambiţia noastră este să devenim o ţară care să ocupe cu adevărat al şaptelea loc în UE, aşa cum suntem din punctul de vedere al populaţiei noi cotaţi, şi să fim, într-adevăr, parte a acestui nucleu dur. Suntem gata să facem tot ce depinde de noi pentru ca România să facă parte din zona ţărilor care sunt cel mai mult preocupate de adoptarea unor programe de dezvoltare a cooperării europene“, a afirmat Meleşcanu, citat de agerpres.ro, într-o conferinţă de presă la Câmpina. 

Potrivit acestuia, ţările care sunt în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin în continuare pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze ca un tot unitar. 

„Suntem împotriva adoptării unor reguli sau principii care să meargă pe ideea cu două viteze sau cu geometrie variabilă şi aşa mai departe. Suntem conştienţi de faptul că şi acum în prezent în Europa sunt structuri din care nu facem parte, cum ar fi, de exemplu, zona euro, (...) nu facem parte din Schengen — nu mă întrebaţi de ce, (...) pentru că, din punct de vedere tehnic, îndeplinim toate condiţiile — deci suntem conştienţi că vor exista, probabil, şi proiecte în care un grup de ţări va dori să ia o iniţiativă să meargă mai repede. 

Pentru noi este important ca acest lucru să nu aibă un impact asupra celorlalţi şi mai ales asupra politicii de coeziune şi de incluziune. (...) Din punctul meu de vedere, nu poţi merge cu o viteză mult prea mare într-o parte pentru că rişti să creezi o prăpastie care nu poate duce decât la lucruri foarte negative pentru UE. 

Ţările care sunt în curs, cum e şi România, de a se dezvolta, trebuie să fie sprijinite, astfel încât UE, în ansamblul său, să funcţioneze ca un tot unitar. De asemenea, nu avem deloc în intenţie să lăsăm ca deciziile care privesc UE, în ansamblul său, să fie luate de către un grup restrâns şi nu de toate ţările membre ale UE. Dacă vor exista proiecte, foarte bine, cine poate să meargă şi să se asocieze mai repede, o face, dar şi ceilalţi trebuie să aibă exact aceeaşi şansă de asociere pe viitor“, a mai spus şeful diplomaţiei române. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite