Alegeri în Republica Cehă: extrema-dreaptă vrea CZEXIT. Din UE şi NATO

Pe 8-9 octombrie au loc alegeri în Republica Cehă.  Atenţia cu care sunt urmărite este neaşteptat de mare deoarece sunt socotite ca un foarte important test pe timp de post-pandemie (la ei, nu la noi), în condiţiile în care există nişte avertismente foarte noi, locale şi generic-europene, privind efectul posibil al nemulţumirilor populare care să se concentreze pe ţinta cel mai la îndemână,

adică dubla apartenţă la UE şi NATO care, din punctul de vedere al unor politicieni şi al partidelor populiste şi extremiste pe care le reprezintă, nu a adus rezultatele sau beneficiile scontate. 

Foarte interesant, printre aceste avertismente general-europene, este cel dat de fostul comisar european şi negociator al UE pentru BREXIT, Michel Barnier, aflat acum în campanie electorală pentru alegerile prezidenâţiale de anul viitor. Într-o emisiune la LBC, Barnier a revenit asupra ideii că la baza votului britanic în favoarea ieşirii din UE a stat "furia socială" şi a comentat faptul că acelaşi timp de atiutudine se manifestă aum şi în alte zone ale Europei. Ceea ce ar însemna, din punctul său de vedere, că şi alte ţări ar putea să părăsească blocul comunitar: 

Este ceea ce numesc furia socială, fără viitor, fără locuri de muncă şi fără niciun fel de control asupra fenomenului migraţiei. Putem găsi acelaşi sentimente de furie socială în multe, multe alte regiuni ale Europei.  

Aceasta ar putea fi situaţia din Cehia unde Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe (SPD), creditat acum cu 12% din voturi şi în creştere, anti-UE şi anti-NATO, anti-imigraţie, anti-măsuri de carantină şi, evident, ant-vaccinare, ar putea deveni partenerul imposibil de ocolit pentru formarea unei viitoare coaliţii de guvernare. Problema este că liderul său, Tomio Okamura (foto), condiţionează la modul absolut prezenţa partidului său la negocieri de o pre-condiţie: acceptarea unui referendum care să ducă la ieşirea ţării sale din UE.  

Va fi o negociere dificilă cu principala forţă care se pare că va domina scrutinul, adică partidul prim-ministrului populist Andrej Babis cu care principalele două partide din opoziţie nu vor să se alieze. Cauza fiind faptul că el însuşi se află sub anchetă pentru presupuse acuzaţii de conflict de interese, folosindu-şi influenţa în favoarea marelui concern Agrofert care a primit dealtfel fonduri mai mult decât substanţiale din partea UE. Ca un fapt excepţional, în "cazul Babis" a intervenit chiar Parlamentul European care, în acest an, pe 10 iunie, a votat în favoarea unei Rezoluţii, aveţi aici textul în limba română în care se solicită ca Babis să-şi dea demisia până la sfârşitul acestui an şi invită Comisia Europeană să ia măsuri sevre de tip blocare temporară de fonduri către Republica Cehă. 

Ca răspuns, retorica lui Babis, în cel mai pur stil Visegrad, este motivată acum de o dorinţă reală de revanşă politică şi asta îl face să accentueze promisiunile în zona suveranistă, alăturânu-se în mod firesc Ungariei şi Poloniei. În aceste condiţii, care ar putea fi efectul unei alianţe electorale între partidul lui Babis si extrma-dreaptă condusă de Okamura? Mai precis, care ar fi şansele de succes ale propunerii centrale a SPD, prezentată public de Okamura după întâlnirea avută cu preşedintele Milos Zeman: "una dintre condiţiile fundamentale este cea care priveşte platforma guvernamentală...care să includă posibilitatea unui referendum asupra părăsirii eventuale a UE şi potenţial şi a NATO"? 

Ca în toate ţările din zonă, păstrând proporţiile necesare, chestiunea esenţială în jurul căreia se va centra şi această campanie electorală va fi modul în care politicienii aflaţi la guvernare au gerat perioada pandemiei şi în ce măsură lipsa lor de ştiinţă de guvernare sau de comportament profesionist vor trebui sancţionate de votul popular. În acest context, aveţi aici datele de ansamblu ale unui Eurobarometru care vorbeşte despre o foarte îngrijorătoare scădere a nivelului de încredere în prim-ministru personal, în guvern şi în parlament, dar cu o creştere a încrederii în UE.  

Dacă principala temă a campaniei va fi gestionarea pandemiei, este limpede că analiştii de la Eurobarometru au dreptate să fie interesaţi de faptul că nu politicienii, ci profesioniştii din domeniul sănătăţii beneficiază de un nivel extraordinar de înalt de încredere, 92%, cel mai înalt din UE unde media este de 80%. Evident, România este în coada acestui clasament cu un ruşinos nivel de 53%. 

Per ansamblu însă, imaginea generală de senzaţia unui echilibru la limită între sentimentele pro şi anti europene, situaţie aproximativ similară în zona Visegrad. 49% din populaţie este percepută ca fiind favorabilă UE şi 38% spun că susţin statutul de Stat Membru UE al Republicii Cehe. Însă e vorba despre un sondaj din mai, iar de atunci valul 4 al pandemiei a produs efectele binecunoscute în Marea Britanie care, iată, aşa cum era de prevăzut, nu mai poate apela decât la din ce în ce mai redusele capacităţi interene pentru a face faţă unui şcc economic masiv. Va fi oare un duş cu apă foarte rece care să liniştească ardoarea adepţilor ieşirii din UE dar şidin NATO?  

Iată contextul în care ce se va întâmpla în Republica Cehă poate să fie considerat drept un semnal asupra modului în care electoratul central şi est european în special, dar şi cel european în general, reacţionează la performanţele de regulă negative ale guvernările naţionale pe timp de pandemie şi ce tip de partide vor favoriza. Dar există cu adevărat şansa să vedem un CZEXIT? 

Teoretic, aşa cum dau acum sondajele, nu există această posibilitate.  

Dar teama este mare, aşa cum ne demonstrează ceea ce se petrece acum în Polonia unde tema unui referendum similar a încins scena politică şi l-a făcut pe liderul partidului la guvernare să iasă cu asigurări că un POLEXIT e imposibil, în ciuda exacerbării scandalurilor cu instituţiile europene.

Şi avem cererea de ultim moment a lui Donald Tusk, liderul Platformei Civice din opoziiţe care, preventiv, propune "introducerea în Constituţie a unei prevederi extrem de puternice care să staueze că ieşirea ţării din UE se poate face numai prin referendum sau cu votul a două treimi din Sejim şi Senat"...o garanţie că Polonia va rămâne în UE atâta timp cât vor polonezii..nu să plece în urma unui vot dat noaptea, cu majoritate simplă, la ordinele unui partid eurosceptic...comentariile şi acţiunile partidului aflat la conducerea ţării sugera în mod clar că statutul de membru UE al Poloniei se află pus sub risc".  

Să vedem ce decid cehii şi, mai ales, să vedem dacă ai noştri vor învăţa ceva. Dacă nu, stăm în continuare bine pitiţi după gard şi continuăm să fluierăm a pagubă.