Închiderea uşilor pentru muncitorii UE nu se justifică

ia, în contextul în care dezbaterea privind deschiderea sau nu a pieţei muncii de către statele membre UE este extrem de emoţională în unele ţări. "Cu cât această dezbatere se prelungeşte,

ia, în contextul în care dezbaterea privind deschiderea sau nu a pieţei muncii de către statele membre UE este extrem de emoţională în unele ţări. "Cu cât această dezbatere se prelungeşte, cu atât este de natură să aducă prejudicii de imagine României", a declarat secretarul de stat în MIE, Leonard Orban.
Grupul de lucru format din experţi de la ministerele mai sus-menţionate va face în primul rând o evaluare tehnică calitativă şi cantitativă a situaţiei existente în momentul de faţă atât asupra cetăţenilor români aflaţi în statele UE, cât şi a celor străini în România. "Ceea ce dorim să propunem va fi legat de un anumit set de acţiuni care să fie întreprinse în contextul în care dezbaterea e de aşteptat, ca după raportul CE să se intensifice în acele state în care ezită sau nu să impună restricţii. Celălalt lucru pe care îl vizăm: în ce măsură este din punct de vedere tehnic util să introducem reciprocitatea pentru ţările care vor aplica restricţii cetăţenilor români", a subliniat Orban. "După publicare raportului Comisiei, în mod cert, în cursul lunii octombrie, marea majoritate, dacă nu toate statele membre, îşi vor preciza poziţia. Atunci ne-o vom formula şi noi pe a noastră", a mai spus secretarul MIE.

Factorul politic are ultimul cuvânt
"Noi vom propune o soluţie din punct de vedere tehnic, iar factorul politic va lua decizia finală", a mai adăugat el.
Potrivit Tratatului de Aderare, statele membre au dreptul să impună restricţii, dar şi noi avem dreptul la reciprocitate. "Punctul meu de vedere este că trebuie să facem o analiză foarte serioasă să vedem ce ne este util şi ce nu ne este util.
Constatăm deja o lipsă de forţă de muncă în România. E din ce în ce mai greu să găsim cadre înalt calificate în diferite zone, inclusiv în administraţie pentru gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune. În condiţiile unei liberalizări parţiale sau totale, există riscul ca acest deficit de forţă de muncă să crescă şi să fim în situaţia de astăzi a Poloniei, sau chiar mai rău.
Dacă acest proces se va menţine sau se va accentua, în anii care vor veni, România va avea o mare problemă în 2010-2011. Această forţă de muncă va continua să plece şi nu se va mai întoarce", a declarat Orban.

Doar 250 de cetăţeni UE muncesc în România
"În primul rând, trebuie să ne uităm la cifre. Câţi cetăţeni UE lucrează în România şi în ce zone. Anul trecut, în total au fost acordate circa 2.700 permise de muncă. Din acestea, cea mai mare parte a fost acordată pentru cetăţenii din Republica Moldova, China şi alte zone. Cetăţenii din UE au primit mai puţin de 10 la sută din permise, adică un număr aproximativ de 250 de permise de muncă. Cât poate să distorsioneze piaţa muncii acest număr de cetăţeni, la o ţară cu 22 de milioane de locuitori?", se întreabă el. "Nu numai că nu au efecte negative, eu spun că au efecte pozitive pentru că vin cu experienţă şi cu o expertiză pe care noi nu am avut-o şi nu o avem, pentru că nu am avut posibilitatea să o dobândim, pentru că am lucrat în alte condiţii. În plus, noi ne dorim să avem din ce în ce mai multe investiţii străine şi în acest context este normal să permiţi pătrunderea forţei de muncă din statele UE. Nu vreau să anticipez care va fi propunerea pe care grupul interministerial o va face, dar părerea mea personală este că, din punct de vedere tehnic, nu se justifică aplicare reciprocităţii", a conchis Leonard Orban.

UE ne dă bani să muncim acasă
Comisia Europeană nu se teme de un aflux de muncitori români "calificaţi şi ieftini" în spaţiul UE după 2007. Deşi CE nu are niciun studiu privind forţa de muncă migratoare, precum cel invocat de britanici, şi niciunul în proces de finalizare, precum cel al ungarilor, responsabilul pentru România din cadrul Comisariatului pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Peter Stub Jorgensen, susţine că experienţa de până acum a UE a arătat că niciun val de aderare nu a avut ca efect migrarea masivă a forţei de muncă a nou-veniţilor către statele mai vechi şi că muncitorii imigranţi din statele din valul de aderare 2004 au avut efecte benefice asupra economiilor europene. "Nu este corect să spui că toţi românii vor să lucreze în străinătate", a spus el, precizând că Bucureştiul va primi peste trei miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 din Fondul Social European, unul dintre cele patru programe care implică fonduri structurale, care să îmbunătăţească condiţiile de muncă pentru angajaţii români în propria ţară. "Aceste fonduri sunt totodată destinate programelor de pregătire profesională a cetăţenilor români, recalificării şi incluziunii pe piaţa muncii a categoriilor defavorizate", a mai adăugat oficialul. În consecinţă, cetăţenii români de etnie romă vor primi o sumă substanţială din aceste fonduri. "FSE şi Fondul pentru dezvoltarea regiunilor vor stimula creşterea economică a României", ceea ce va reprezenta un argument destul de puternic pentru rămânerea în ţară a forţei de muncă.