Myanmar: 270.000 de refugiaţi rohingyas şi 1.000 de morţi din cauza violenţelor. O petiţie cere retragerea Premiului Nobel pentru Pace lui Aung San Suu Kyi

Depusă acum un an, petiţia care cere retragerea Premiului Nobel pentru Pace laureatei din 1991, premierul Myanmarului Aung San Suu Kyi, a fost semnată de aproape 400.000 de persoane. Fiica de general, care a fost distinsă pentru lupta sa în favoarea democraţiei, este criticată pentru că închide ochii în faţa persecuţiilor suferite de minoritatea musulmană rohingyas din partea armatei şi budiştilor extremişti.

Myanmarul este pe punctul izbucnirii unui război civil, după ce armata a lansat o ofensivă de amploare împotriva rebelilor musulmani din Rakhine. Minoritatea musulmană rohingyas este prinsă la mijloc, fiind nevoită să fugă din calea luptelor. Invitată să ia partea rohyngias, Aung San Suu Kyi a denunţat un „aisberg de dezinformare“ în legătură cu cele întâmplate în ţara sa.

Aproape 400.000 de persoane vor retragerea Premiului Nobel pentru Pace lui Aung San Suu Kyi, în timp ce fostul secretar al Comitetului Nobel spune că este „dezamăgit“ de atitudinea actualului premier al Myanmarului, care a luptat decenii la rând împotriva dictaturii militare.

„Sunt foarte dezamăgit de atitudinea ei faţă de minoritatea rohingyas“, a mărturisit Geir Lundestad pentru DPA.

Potrivit acestuia, Aung San Suu Kyi vede situaţia minorităţii rohingyas „pur şi simplu ca pe o chestiune de terorism şi nu a făcut niciun efort de a găsi o soluţie politică la această problemă foarte dificilă“.

Circa 270.000 de rohingyas din Myanmar s-au refugiat începând din 25 august, când au început luptele dintre rebeli şi armată, în statul vecin Bangladesh, pentru a scăpa de violenţe, a anunţat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Musulmani rohyngias refugiaţi în Bangladesh FOTO EPA

ARSA (Arakan Rohingyas Salvation Army, n. red.) a atacat la 25 august 30 de posturi de poliţie şi o unitate militară din statul Rakhine, situat în nord-vestul Myanmarului. Confruntările care au urmat s-au soldat cu cel puţin 400 de morţi, potrivit autorităţilor.

ONU anunţă un bilanţ de 1.000 de morţi.

În acest context, Malaysia s-a declarat pregătită să primească refugiaţi rohingyas. Ţară cu populaţie majoritar musulmană, Malaysia îi va adăposti pe refugiaţii rohingyas în centre de detenţie, unde sunt ţinuţi cetăţenii străini fără documente, a explicat directorul Agenţiei pentru siguranţă maritimă, Zulkifli Abu Bakar. Malaysia nu a semnat Convenţia ONU privind refugiaţii şi îi tratează drept imigranţi ilegali, notează agenţiile internaţionale de presă.

Thailanda a anunţat de asemenea că se pregăteşte să primească refugiaţi din Myanmar.

Aung San Suu Kyi: Problema rohingyas, un „aisberg de dezinformare“

Aşteptată să ofere o reacţie, Aung San Suu Kyi a declarat miercuri că se confruntă cu un „aisberg de dezinformare“ în legătură cu rohingyas.

„Aceste gen de informaţii false reprezintă singura parte care se vede dintr-un enorm aisberg de dezinformare“, i-a spus şefa Guvernului din Myanmar preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP.

Ea a făcut referire la o serie de fotografii publicate la finalul lunii trecute de vicepremierul turc Mehmet Simsek, care denunţa „epurarea etnică“ din Myanmar. Fotografiile au fost ulterior şterse, dar acest incident a provocat un scandal în Myanmar, unde majoritatea budistă - din care face parte şi Suu Kyi - acuză comunitatea internaţională, în special presa străină, că susţine tabăra pro-rohingyas.

Premiul Nobel nu poate fi retras

Potrivit lui Geir Lundestad, statutul Fundaţiei Nobel nu permite retragerea premiului lui Aung San Suu Kyi.

„Ceea ce a făcut pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace rămâne valabil“, a afirmat Lundestad, adăugând că, după decernarea premiului, comitetul Nobel nu are control asupra laureaţilor.

Conflictul dintre comunitatea rohingyas din Rakhine şi budiştii locali are o istorie lungă, care datează de secole, dar s-a înteţit în ultimii ani.

Bangladesh: manifestaţie pro-rohingyas şi împotriva Guvernului din Myanmar FOTO EPA

Din cei peste 2 milioane de rohingyas estimaţi la nivel mondial, între 1-1,3 milioane ar locui în Myanmar, în principal în statul Rakhine, şi circa 500.000 în Bangladesh. Potrivit unui raport ONU din 2013, comunitatea musulmană rohingyas este cea mai persecutată din lume. În Myamnar, membrii acestei comunităţi sunt consideraţi un pericol de către budişti, care sunt majoritari. Ashin Wirathu, un lider extremist budist din Rakhine, a făcut apel chiar la uciderea tuturor musulmanilor, în timp ce autorităţile sunt îngrijorate de încercarea lor de a-şi crea un stat.

Autorităţile din Myanmar au interzis cuvântul rohyngias, tratându-i ca imigranţi ilegali din Bangladesh. Ei nu au dreptul a avea acte de identitate, acces la învăţământ, servicii medicale şi pe piaţa muncii. Pentru că folosit cuvântul rohingyas în reportajele sale, BBC a rămas fără drept de emisie în Myanmar.

Liderii unor ţări musulmane din regiune şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu creşterea furiei în regiune.  Indonezia, Malaysia, Pakistan şi Iran au luat deja poziţii pro-rohingyas, în timp ce talibanii afgani au denunţat comiterea unui „genocid“. Termenul „genocid“ a fost rostit şi de Tunisia.