Ofensiva Chinei în Africa continuă, interesul Beijingului faţă de statele ASEAN se consolidează, parteneriatul „de conjunctură” Rusia-China se întăreşte, iar America vrea „angajare selectivă”

Foto: Kurt M.Campbell, coordonatorul Afacerilor Indo-Pacifice al Consiliului de Securitate Naţională

În articolul de astăzi al proiectului „China la zi”, vă prezentăm o serie de declaraţii oficiale ale purtătorilor de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe din prima jumătate a lunii ianuarie şi, în final, două articole din presa chineză care reflectă, fie şi indirect, poziţia conducerii de la Beijing.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de studii sino-ruse (CSSR).

Remarcăm în ultimele două săptămâni că statul chinez îşi continuă, neperturbat, ofensiva în Africa, marcând în continuare puncte. În Asia, China se orientează din ce în se mai pregnant spre statele ASEAN, prinse în menghina alegerii între „prosperitate” şi „securitate”, alegere pe care aceste state nu doresc, în realitate, să o facă. Relaţia dintre China şi Federaţia Rusă, în ceea ce priveşte abordarea evoluţiilor globale sau regionale, se sincronizează inclusiv pe chestiunea Kazahstan (unde China şi asumă complet perspectiva rusă asupra evenimentelor), întărind un parteneriat sino-rus care, deşi iniţial „de conjunctură”, riscă – pentru Occident - să devină tot mai consolidat.

În plus, la 50 de ani de la istorica vizită a preşedintelui american Nixon în China, Beijingul promovează naraţiunile de blamare a SUA pentru tensionarea relaţiilor bilaterale, în timp ce Washingtonul, prin vocea lui Kurt M.Campbell, continuă cu politica de „angajare selectivă” faţă de China, încurajând cooperare pe dimensiunea luptei împotriva schimbărilor climatice.

Declaraţii oficiale şi articole. Sumar

• China îşi redeschide Ambasada din Nicaragua, după reluarea relaţiilor cu acest stat
• Relaţiile dintre China şi statele ASEAN se consolidează
• Miniştrii de externe ai Chinei şi ai Rusiei discută telefonic cu privire la situaţia din Kazahstan
• Lupta lui Biden împotriva Rusiei şi a Chinei este contra naturii (articol)
• Kurt Campbell, coordonator al afacerilor Indo-Pacifice al Consiliului de Securitate Naţională a SUA discută despre relaţiile sino-americane, accentuând „concurenţa”, dar şi menţionând nevoia de cooperare într-un singur domeniu (articol).

• China îşi redeschide Ambasada din Nicaragua, după reluarea relaţiilor cu acest stat

Foto: Oficialii celor două ţări la ceremonia de redeschidere a Ambasadei Chinei în Managua, capitala statului Nicaragua. (Denis Moncada - în centru),  Sursa: China Central Television (CCTV)

China News Service: Pe 31 decembrie, la ceremonia de redeschidere a Ambasadei Chinei în Nicaragua, Denis Moncada, ministrul nicaraguan de externe, a declarat „Sunteţi bineveniţi în Nicaragua noastră, cu certitudinea că cele două ţări au în faţa lor un viitor plin cu succese şi victorii.”Acesta a mai adăugat că între cele două ţări există o afinitate ideologică. A mulţumit Chinei pentru donarea a un milion de doze de vaccin Sinopharm împotriva coronavirusului. Care este răspunsul Chinei cu privire la aceasta?

Wang Wenbin: Pe 10 decembrie 2021, China şi Nicaragua au reluat relaţiile diplomatice, deschizând un nou capitol în relaţia dintre cele două ţări. În doar mai puţin de o lună după aceea, cu acţiuni rapide, ambele părţi au asigurat rezultate timpurii fructuoase, marcând „un început bun” în relaţiile dintre China şi Nicaragua.

Ambasada Chinei în Nicaragua s-a redeschis oficial la primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2022, ora Beijingului. China a oferit în mod activ acestui stat sprijin împotriva epidemiei, iar pragmatică dintre cele două ţări avansează rapid şi se bucură de perspective extinse.

Partea chineză sprijină ferm Nicaragua în urmărirea unei căi de dezvoltare independentă. Pe baza respectului, a egalităţii şi a cooperării de tip câştig-câştig, China este dispusă să consolideze încrederea reciprocă şi să extindă cooperarea cu Nicaragua, astfel încât să promoveze dezvoltarea constantă pe termen lung a relaţiilor bilaterale şi să ofere beneficii celor două ţări şi popoare.

Sursă: http://new.fmprc.gov.cn/web/fyrbt_673021/jzhsl_673025/202201/t20220104_10478763.shtml, 4 ianuarie 2022.

• Relaţiile dintre China şi statele ASEAN se consolidează

CCTV: Am observat că Ministerul chinez de Externe a publicat „Fapte şi cifre despre cooperarea China-ASEAN: 1991-2021, material care face un bilanţ al rezultatelor dezvoltării relaţiilor China-ASEAN în ultimele trei decenii. De ce a emis China acest document? Ce aţi avea de comentat cu privire la relaţiile dintre China şi ASEAN? Ce aşteptări aveţi de la dezvoltarea viitoare a relaţiilor bilaterale?

Wang Wenbin: Anul 2021 marchează cea de-a 30-a aniversare a relaţiilor de dialog China-ASEAN (Asociaţia naţiunilor din sud-estul Asiei). Cu ocazia încheierii cu succes a seriei de activităţi de comemorare a celei de-a 30-a aniversări, China a publicat „Fapte şi cifre despre cooperarea China-ASEAN: 1991-2021” pentru a oferi o prezentare cuprinzătoare a dezvoltării relaţiilor, pentru a prezenta rezultatele fructuoase în diferite domenii şi pentru a oferi inspiraţie pentru cooperarea viitoare.

În ultimele trei decenii, cele două părţi au susţinut principiile respectului reciproc, cooperării pentru beneficii comune, solidarităţii şi incluziunii şi învăţării reciproce. Am găsit calea potrivită, cu bună vecinătate şi cooperare de tip câştig-câştig şi formăm o comunitate şi mai strânsă, cu un viitor comun.

Cele două părţi au aprofundat continuu dialogul şi cooperarea la toate nivelurile şi în diferite domenii, au stabilit un mecanism complet de dialog şi cooperare care implică lideri, miniştri şi înalţi oficiali, au organizat 24 de întâlniri şi două întâlniri speciale ale liderilor sau summit-uri comemorative şi au stabilit mecanisme de 12 reuniuni ministeriale şi câteva întâlniri ale înalţilor funcţionari.

Relaţiile comerciale şi de investiţii dintre cele două părţi au devenit din ce în ce mai strânse şi a fost stabilită cea mai mare zonă de liber schimb între ţările în curs de dezvoltare. Din 1991 până în 2020, comerţul bilateral a crescut de la 7,96 miliarde USD la 684,6 miliarde USD, marcând o creştere de 85 de ori mai mare. În 2020, ASEAN a devenit cel mai mare partener comercial al Chinei, formând un model solid în care China şi ASEAN sunt cel mai mare partener comercial al celuilalt. Cooperarea economică şi comercială China-ASEAN a adus beneficii tangibile pentru peste două miliarde de oameni din cele 11 ţări. A fost primită cu căldură de oamenii din toate ţările şi a constituit un bun exemplu de cooperare regională.

În a doua jumătate a lunii noiembrie, preşedintele Xi Jinping şi liderii ţărilor din ASEAN au participat la Summit-ul special organizat pentru a comemorara 30 de ani de la stabilirea relaţiilor de dialog ASEAN-China cu liderii ţărilor ASEAN. El a făcut o trecere în revistă profundă a realizărilor majore şi a experienţei valoroase  în dezvoltarea relaţiiiilor China-ASEAN şi a anunţat în mod oficial stabilirea unui parteneriat strategic cuprinzător, marcând un nou salt în relaţiile China-ASEAN.

Preşedintele Xi a anunţat, de asemenea, că R.P.Chineză va furniza în mod gratuit 150 de milioane de doze suplimentare de vaccinuri COVID-19 ţărilor ASEAN şi va contribui cu o sumă suplimentară de 5 milioane de dolari la Fondul anti-epidemie al ASEAN. China va oferi Asociaţiei Naţiunilor din sud-estul Asiei 1.000 de articole de tehnologie avansată şi aplicabilă, va cumpăra produse agricole în valoare de până la 150 de miliarde USD de la ASEAN în următorii cinci ani şi va oferi ţărilor membre ASEAN alte 1,5 miliarde USD asistenţă pentru dezvoltare în următorii trei ani pentru a sprijini lupta ţărilor ASEAN împotriva COVID-19 şi redresarea economică.

Parteneriatul strategic regional cuprinzător (RCEP- Regional Comprehensive Economic Partnership) a intrat în vigoare. Cooperarea globală dintre China şi ţările ASEAN continuă să se consolideze, aducând noi oportunităţi pentru dezvoltarea de relaţiile dintre China şi ţările membre ASEAN. China este dispusă să colaboreze cu ASEAN, sub îndrumarea consensului important la care s-a ajuns la Summit-ul special pentru comemorarea a 30-a de ani de relaţii de dialog ASEAN-China; să promoveze iniţiativa „Centura şi Drumul” şi iniţiativa de Dezvoltare Globală; să consolideze cooperarea în afacerile internaţionale şi regionale; să aprofundeze complet integrarea intereselor şi a legăturilor între oameni; să lucreze împreună pentru o viaţă mai bună împreună şi să aducă o nouă contribuţie la promovarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii regionale.

Sursă: http://new.fmprc.gov.cn/web/fyrbt_673021/jzhsl_673025/202201/t20220107_10479922.shtml,

7 ianuarie 2022.

• Miniştrii de externe ai Chinei şi ai Rusiei discută telefonic cu privire la situaţia din Kazahstan

CCTV: Ieri consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi a avut o convorbire telefonică cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Ne-aţi putea oferi mai multe informaţii cu privire la aceasta?

Wang Wenbin: Pe data de 10 ianuarie, consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi a avut o convorbire telefonică cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Cei doi miniştri de externe au făcut schimb de opinii cu privire la situaţia din Kazahstan. Schimbul de opinii oportun între miniştrii de externe ai Chinei şi ai Rusiei cu privire la problemele internaţionale şi regionale majore este o ilustrare vie a coordonării strategice la nivel înalt a celor două ţări.

Ministrul de externe Lavrov a prezentat evaluarea făcută de summit-ul special al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă cu privire la situaţia din Kazahstan, spunând că tot mai multe informaţii indică în mod clar faptul că haosul actual din Kazahstan este o revoltă atent planificată de forţele externe. Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă a luat măsuri prin trimiterea de forţe de menţinere a păcii la cererea părţii kazahe, situaţia îmbunătăţindu-se semnificativ.

Consilierul de stat Wang Yi a subliniat că, prin mesajul său oral transmis preşedintelui kazah Kassym-Jomart Tokayev, preşedintele Xi a exprimat public că partea chineză se opune ferm forţelor externe care creează tulburări sociale şi incită la „revoluţii colorate” în Kazahstan. China este dispusă să facă tot posibilul pentru a oferi sprijinul necesar Kazahstanului şi pentru a-l ajuta să treacă peste greutăţi. Poporul chinez va fi mereu alături de poporul kazah.

În calitate de membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi vecini prieteni ai ţărilor din Asia Centrală, China şi Rusia nu trebuie să permită niciodată războiul şi haosul în Asia Centrală, a mai adăugat consilierul de stat Wang Yi. Cele două părţi ar trebui să continue să aprofundeze coordonarea şi colaborarea, să se opună forţelor străine care se amestecă în afacerile interne ale ţărilor din Asia Centrală şi să prevină „revoluţiile colorate” şi intervenţiile forţelor teroriste, separatiste şi extremiste. China şi Rusia ar trebui să ajute ţările din Asia Centrală să lupte împotriva COVID-19, să dezvolte economia şi să depună eforturi pentru a elimina terenul propice pentru tulburări. Ambele ar trebui să sprijine o mai bună coordonare şi colaborare între Organizaţia de Cooperare de la Shanghai şi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă pentru a consolida cooperarea şi coordonarea pentru a face faţă împreună diferitelor provocări la adresa securităţii regionale.

De asemenea, cei doi miniştri de externe au făcut şi un schimb de opinii cu privire la relaţiile dintre China şi Rusia. Consilierul de stat Wang Yi a spus că, vizita preşedintelui Putin în China şi participarea la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, nu va fi doar prima întâlnire în persoană dintre cei doi şefi de stat din ultimii doi ani, dar şi un eveniment de mare importanţă în relaţiile internaţionale la începutul acestui an. China este dispusă să îmbunătăţească comunicarea cu partea rusă pentru a asigura împreună o întâlnire de succes şi fructuoasă a Jocurilor Olimpice de iarnă şi o întâlnire de „Anul Nou”  dintre cei doi şefi de stat.

Ministrul de externe Lavrov a fost pe deplin de acord cu punctul de vedere al părţii chineze şi şi-a exprimat disponibilitatea de a comunica strâns cu China şi de a pregăti bine vizita şi participarea preşedintelui Putin la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, care, cu siguranţă, vor fi un succes total.

Sursă: http://new.fmprc.gov.cn/web/fyrbt_673021/jzhsl_673025/202201/t20220111_10481018.shtml , 11 ianuarie 2022.

• Confruntarea lui Biden cu China şi Rusia este contra naturii

Pe 5 Ianuarie, platforma online Reference News informează:

The Japan Times, cel mai mare şi cel mai vechi cotidian în limba engleză din Japonia, a publicat un articol intitulat „Administraţia Biden într-o lume multipolară”, ai cărui autori sunt Shen Liantao, cercetător distins la Asia Global Institute, un think tank multidisciplinar, co-înfiinţat de Universitatea din Hong Kong şi Fung Global Institute şi Xiao Geng, membru executiv al Comitetului Academic al Forumului Internaţional de Finanţe (IFF). Potrivit articolului, „hegemonia SUA a luat sfârşit, dar se poate realiza un echilibru strategic global. Următorul pas depinde de Biden.”

Articolul integral este se regăseşte mai jos.

„Administraţia Biden într-o lume multipolară”

Anul acesta vom sărbători 50 de ani de la vizita preşedintelui american Richard Nixon în China. În 1972, acesta s-a întâlnit cu preşedintele Mao Zedong şi cu premierul Partidului Comunist Chinez, Zhou Enlai, făcând un pas important în vederea restabilirii relaţiilor dintre cele două ţări, după decenii de înstrăinare şi ostilitate între China şi Statele Unite.

Progresul pe care l-au reuşit cei doi a fost aproape irosit jumătate de secol mai târziu, iar preşedintele Biden este parţial vinovat pentru asta.

SUA au comis o greşeală strategică

În 1972, diferenţele ideologice dintre Statele Unite şi China erau foarte mari, însă ambele părţi au recunoscut că o detensionare a relaţiei ar putea aduce beneficii uriaşe. Prin izolarea Uniunii Sovietice, cele două ţări au grăbit încheierea Războiului Rece. Făcând China să se concentreze pe construirea unei economii paşnice, cele două ţări au contribuit la prosperitatea globală în deceniile următoare.

De fapt, motivul apariţiei la nivel mondial a perioadei „stabile” (Marea Moderaţie), o perioadă care începe de la mijlocul anilor 1980 până în 2007, caracterizată prin reducerea volatilităţii fluctuaţiilor ciclului de afaceri în ţările dezvoltate comparativ cu deceniile precedente, s-a datorat în mare parte integrării Chinei în economia mondială. În această perioadă, SUA au beneficiat enorm de pe urma ascensiunii Chinei.

Însă SUA au comis şi unele greşeli strategice. Încheierea Războiului Rece le-a oferit o oportunitate fără precedent de a actualiza ordinea globală într-o eră a noilor provocări şi a competiţiei. Statele Unite nu numai că au irosit această oportunitate, ci s-au angajat şi au investit 8 trilioane de dolari într-un război împotriva terorismului, gândit greşit şi care a eşuat în execuţie.

În acelaşi timp, SUA nu au reuşit să se adapteze la schimbarea economiei globale. Milioane de americani şi-au pierdut locurile de muncă din industria prelucrătoare şi au dat vina pe comerţ, în special pe comerţul cu China, deşi tehnologia joacă un rol mult mai important. Scăderea veniturilor clasei de mijloc şi creşterea inegalităţii nu au făcut decât să realimenteze nemulţumirea socială.

Criza financiară din 2008 a împins frustrările oamenilor la limita răbdării. Pe lângă faptul că a evidenţiat eşecul total al guvernului de a controla sectorul financiar, criza a arătat că primul loc pe care îl ocupa America în ierarhia economică globală nu mai este de neclătinat. În timp ce SUA au declanşat criza şi au supravieţuit recesiunii, rata de creştere economică a Chinei nu a scăzut niciodată sub 6%, iar politica masivă de stimulare economică a Chinei din 2009 a contribuit la propulsarea redresării globale prin creşterea preţurilor la mărfurile globale.

Biden cere „alegerea taberei”

Trump a venit la Casa Albă în 2016 pentru că a simţit şi a ştiut cum să alimenteze frica şi frustrările tot mai mari ale alegătorilor săi, prezentând pierderea dominaţiei americane ca pe o ameninţare existenţială la adresa Statelor Unite, pentru care China era responsabilă. Cu toate acestea, în loc să facă ,,SUA o naţiune măreaţă din nou”, Trump şi-a încălcat promisiunile, a înstrăinat aliaţii şi a eşuat în a dezvolta o strategie coerentă pentru abordarea provocărilor comune globale, ceea ce a diminuat şi mai mult poziţia internaţională a SUA. Un exemplu este războiul comercial pe care l-a pornit împotriva Chinei, care a evoluat contrar dorinţelor sale.

Dar, Trump nu este singurul care vede China ca pe o provocare majoră care trebuie ţinută sub control. Deşi administraţia Biden a schimbat multe dintre politicile lui Trump, aceasta a menţinut o poziţie dură faţă de China, încercând chiar să construiască o coaliţie a aşa-numitelor „naţiuni democratice” pentru a limita China.

După patru ani tumultoşi ai administraţiei Trump, Biden ar fi avut ocazia de a reface această situaţie şi de a dezvolta relaţii constructive cu China şi cu Rusia, înţelegând în felul acesta cum să gestioneze o lume multipolară.

Biden nu a reuşit să profite de această ocazie şi a creat în schimb o atmosferă în care ţările ar putea fi nevoite să aleagă de care parte a celor două tabere doresc să se situeze în competiţia China-SUA. Având în vedere că reputaţia Statelor Unite a fost pătată la nivel global, este posibil ca Biden să observe că această „alegere a taberei” nu va duce la un rezultat tocmai favorabil pentru Statele Unite. Chiar şi marile puteri din Europa şi-au moderat într-o oarecare măsură tonul faţă de China, menţinând relaţii economice importante cu statul chinez şi exprimându-şi dorinţa de a evita strategiile excesiv de militarizante.

Hegemonia americană a luat sfârşit

Indiferent dacă Statelor Unite le place sau nu, ordinea multipolară există deja în multe feluri. După cum arată cercetările recente ale Centrului Belfer pentru Ştiinţă şi Afaceri Internaţionale (Belfer Center for Science and International Affairs) al Universităţii Harvard, deşi SUA continuă să fie lider în domeniul financiar, al cercetării şi al dezvoltării, al educaţiei şi al accesului la talentele globale, China ajunge rapid SUA din urmă, în ceea ce priveşte capacităţile tehnologice şi militare.

În plus, spre deosebire de perioada Războiului Rece, marile puteri globale, (vorbim în special de SUA şi de China), la momentul actual sunt egale din punct de vedere economic. Un studiu realizat de Rand Corporation în 1988 a arătat că PIB-ul Uniunii Sovietice a ajuns la 60% din PIB-ul SUA la apogeul său din 1977. Cu toate acestea, Uniunea Sovietică a cheltuit 15 până la 17% pentru apărare, de trei ori mai mult decât Statele Unite, iar venitul pe cap de locuitor era doar jumătate din cel al SUA.

Dacă este să facem o comparaţie, PIB-ul combinat al Chinei şi al Rusiei este echivalent cu 77% din PIB-ul SUA la cursul de schimb actual al dolarului, şi cu 137% din puterea de cumpărare. În plus, SUA sunt în prezent împovărate de datorii, care au ajuns la 29,2 trilioane de dolari. Raportul datorie/PIB al SUA este acum de 122%, depăşind nivelul maxim al raportului datorie/PIB de 119% din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În loc de a se izola, îndepărtându-se de Rusia şi de China, SUA ar putea la fel de bine să le trateze ca de la egal la egal. Este absolut necesar să se clarifice aspectele sensibile legate de zona tampon şi de frontieră. SUA ar trebui să înţeleagă de ce Rusia este atât de îngrijorată de aderarea Ucrainei la NATO şi de ce China nu va accepta niciodată ca Taiwanul să-şi declare „independenţa” sau ca o ţară străină să înarmeze Taiwanul. Nici SUA nu ar fi permis ca Uniunea Sovietică să amplaseze rachete în Cuba în 1962, nu-i aşa?

Hegemonia SUA a luat sfârşit, dar se poate realiza un echilibru strategic global. Următorul pas depinde de Biden.

Sursa: http://m.ckxx.net/p/287612.html , 5 ianuarie 2021.

• Kurt Campbell, coordonator al afacerilor Indo-Pacifice al Consiliului de Securitate Naţională a SUA discută despre relaţiile sino-americane, accentuând „concurenţa”, dar şi menţionând nevoia de cooperare într-un singur domeniu

Conform paginii „Defense One”, Kurt Campbell, coordonatorul Afacerilor Indo-Pacifice al Consiliului de Securitate Naţională al SUA, a participat la un eveniment online organizat de Carnegie Endowment for International Peace pe data de 6 ianuarie, în cadrul căruia a vorbit despre relaţiile sino-americane. Acesta susţine că viitoarele relaţii dintre China şi SUA vor fi „covârşitor dominate de concurenţă”, dar menţionează şi „cooperarea”, argumentând că cele două ţări trebuie să coopereze într-un singur domeniu, şi anume, lupta comună pentru combaterea schimbărilor climatice.

„Relaţia noastră bilaterală şi politica globală are elemente care necesită un anumit nivel de angajament constructiv între SUA şi China... Unul dintre cele mai concrete domenii ale diplomaţiei este zona climatică”, a declarat acesta. Cu toate acestea, potrivit surselor, Campbell a pus accentul pe „factorul China” în aşa-numita problemă a schimbărilor climatice : „Cred că toată lumea recunoaşte că cel mai important factor în următorii 10 ani este acela de a integra China mai mult în cadrul global legat de climă."

Pe data de 10 noiembrie a anului trecut, China şi Statele Unite au lansat în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite „Declaraţia comună de la Glasgow privind consolidarea măsurilor climatice în anii 2020”, eveniment care a atras atenţia publicului.

Cu toate acestea, în continuarea discursului său, oficialul american în afacerile indo-pacifice nu a ratat să menţioneze aşa-numita problemă a „drepturilor omului” din Xinjiang şi să sublinieze „sprijinul” al aşa-zişilor aliaţi. Campbell a susţinut că prioritatea numărul unu a administraţiei Biden (şi cea mai mare diferenţă faţă de administraţia Trump) este că SUA au sprijinul aliaţilor în politica sa în China. Acesta a menţionat, de asemenea, necesitatea de a consolida parteneriatul cu aliaţii europeni din regiunea Indo-Pacifică, inclusiv Australia, Regatul Unit şi Statele Unite, care a fost înfiinţat în septembrie anul trecut ca un „cerc restrâns”, exclusiv, al Parteneriatului Trilateral de Securitate (AUKUS).

„Trebuie să lucrăm cu aliaţi şi parteneri, să ne angajăm la o scară mai mare, aşadar cel mai important element al politicii noastre din China...este în jurul Chinei, să lucrăm cu aliaţi şi parteneri... pentru a ne asigura că lucrăm pentru un scop comun. Şi că muncim din greu", a declarat Campbell.

Încă de la preluarea mandatului, administraţia Biden a subliniat în continuu aşa-numita „concurenţă” în relaţiile sale cu China. În ceea ce priveşte relaţiile dintre China şi SUA, consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi a clarificat poziţia şi propunerea Chinei într-un interviu acordat presei pe 30 decembrie 2021. Wang Yi a declarat că, ,,În comparaţie cu ultimii ani, în 2021 au existat, într-adevăr, unele schimbări în relaţiile dintre China şi SUA. În faţa hotărârii Chinei de a-şi apăra drepturile şi de a se opune hegemoniei, Statele Unite îşi dau seama nu numai că este imposibil să forţeze China să facă concesii prin exercitarea unei presiuni extreme, dar şi că eventual îşi vor face rău singure. Am văzut că liderii SUA şi unii înalţi oficiali au declarat succesiv că SUA nu caută un nou Război Rece, sau să schimbe sistemul Chinei, sau să consolideze alianţele împotriva Chinei, cum nici nu sprijină „independenţa Taiwanului” şi nici nu au nicio intenţie să se confrunte cu China. Dar, în acelaşi timp, am văzut că într-o serie de probleme legate de suveranitatea, securitatea şi interesele de dezvoltare ale Chinei, Statele Unite încă provoacă noi incidente şi continuă să aducă prejudicii şi daune relaţiei dintre cele două ţări. Aceasta este o inconsecvenţă clasică a cuvintelor şi faptelor care ridică întrebări serioase cu privire la credibilitatea Statelor Unite.”

Wang Yi a mai adăugat că Statele Unite se denumesc adesea „societate de credit”. În China Antică era o vorbă, „Dacă o ţară nu poate câştiga încrederea oamenilor, se va prăbuşi. Cu atât mai mult statele între ele. Dacă SUA doresc să-şi menţină o minimă reputaţie în lume, atunci acestea ar trebui să ia măsuri concrete pentru a-şi îndeplini angajamentele şi să facă ceea ce tot susţin pentru a câştiga cu adevărat încrederea poporului chinez şi a comunităţii internaţionale. În ceea ce priveşte politica Chinei faţă de Statele Unite, atitudinea Chinei a fost întotdeauna clară şi consecventă. Preşedintele Xi Jinping a prezentat în mod solemn cele trei principii ale respectului reciproc, ale coexistenţei paşnice şi ale cooperării de tip câştig-câştig. Acestea trei reunesc experienţa şi învăţăturile schimburilor reciproce dintre China şi Statele Unite de mai bine de-o jumătate de secol şi reprezintă singura modalitate prin care relaţiile dintre China şi SUA pot restabili o dezvoltare sănătoasă şi stabilă.

Sursă: https://world.huanqiu.com/article/46Ii2mUtV8w , 7 ianuarie 2022.

***

Traducere: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”), Diana-Maria Ghinea, Yu Zhan.