Kim Jong-il ar fi ajuns cu trenul în China (presă)

Un "tren special" din Coreea de Nord a ajuns sâmbătă dimineaţa în China pe fondul informaţiilor privind vizita dictatorului comunist Kim Jong-il.

Oficialii chinezi au spus fie că nu au informaţii privind prezenţa în tren a liderului nord-coreean fie că nu doresc să comenteze, potrivit unor rapoarte citate de Associated Press.

Kim nu călătoreşte în străinătate decât foarte rar şi când o face se deplasează doar în cea mai strictă securitate. Liderul nord-coreean a mai fost în China cu trenul său personal în 2000, 2001, 2004 şi 2006.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei sud-coreene, Kim Eun-Hye, a declarat recent că "există o mare posibilitate ca liderul Kim Jong-il să se ducă în China. Urmărim situaţia cu atenţie".

China este principalul partener economic al Coreeii de Nord, în condiţiile în care în 2009 comunitatea internaţională a sancţionat dur regimul comunist de la Phenian pentru refuzul acestuia de a opri înarmarea nucleară şi testele cu rachete.

Alianţa armată Coreea de Nord - China: "Va dura o veşnicie"

VIDEO Coreea de Nord ameninţă cu un atac nuclear fără precedent

În septembrie 2005, în cadrul negocierilor Coreea de Nord - Coreea de Sud - China -Japonia - Rusia - SUA, Phenianul a acceptat desfiinţarea programului său nuclear, în schimbul unui ajutor energetic şi al unor garanţii privind securitatea. În aprilie 2009 Coreea de Nord a lansat însă o rachetă, lucru care a atras criticile Consiliului de Securitate al ONU. Drept urmare, Coreea de Nord s-a retras de la discuţiile dintre cei şase. Au urmat o serie de teste balistice ale Coreei de Nord, ameninţări nucleare la adresa "imperialiştilor" americani şi proteste mondiale faţă de politica de înarmare nucleară nord-coreeană. SUA au estimat că rachetele construite de regimul nord-corean ar putea să atingă Hawaii aşa că a instalat acolo baze de interceptare a rachetelor.

Foreign Policy: Cum reuşeşte Coreea de Nord să vândă arme în ciuda sancţiunilor:  Supus unui regim internaţional de sancţiuni menit să ţină în frâu programul său nuclear, Phenianul recurge la un întreg lanţ de intermediari pentru a ascude provenienţa armelor şi pentru a continua exporturile, a căror valoare se ridică la 1 miliard de dolari pe an.