Scutul antirachetă american din România, criticat la Bucureşti

Chiar vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO, francezul Jean M. Boucheron, a explicat că sistemul este ineficient şi că scutul ar atrage mai mult agresiuni. Ne-au "înţepat" şi vecinii ucraineni.

La Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti ce se desfăşoră de vineri până luni, repretenzanţii Franţei au spus răspicat că nu văd utilitatea instalării acestui scut. Ruşii, în schimb, au criticat decizia României de a amplasa pe teritoriul ţării componente ale scutului antirachetă al americanilor. Nici Italia nu a avut tocmai o poziţie favorabilă României: nu s-a dedclarat împotriva scutului, dar a apreciat că se mai poate lucra la relaţia SUA-România-Rusia.

Secretarul de stat din Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, a încercat să răspundă tuturor comentariilor într-o manieră cât mai diplomată. Acesta a adăugat că divergenţele de opinie dintre Rusia şi NATO asupra sistemului antirachetă (Rusia insistă că nu este consultată în privinţa acestui proiect) vor putea fi depăşite la următorul summit NATO de anul viitor, de la Chicago, în Consiliul NATO-Rusia.

Vicepreşedintele AP: scutul, ineficient

Una dintre cele mai neaşteptate poziţii a fost adoptată chiar de vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO, francezul Jean M. Boucheron. "Personal, cred că acest sistem de apărare nu serveşte la nimic în ceea ce priveşte securitatea. Toţi tehnicienii ştiu că acest sistem lasă să treacă trei sferturi din rachete", a declarat deputatul francez Jean Michel Boucheron, în cadrul Comisiei de apărare şi securitate a Adunării Parlamentare NATO. Boucheron a mai spus că sistemul actual ar atrage mai degrabă agresiune şi că ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. „Nu înţeleg de ce prietenii americani insistă atât de mult cu acest sistem", a mai declarat Boucheron. "Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»", a spus Boucheron, citat de Mediafax.

Secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, i-a replicat că actualul sistem nu are nimic de-a face cu sistemul american „Star Wars" de apărare antirachetă gândit în anii 80. „Acest sistem actual este mult mai avansat şi mai precis decât alte sisteme folosite în trecut. Noul sistem este bazat pe sistemul AEGIS care este mult mai compatibil cu măsurile necesare pentru a răspunde tuturor riscurilor", a spus Aurescu.

Angoasele Ucrainei

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre, relatează Mediafax.

Bogdan Aurescu a precizat însă că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului. El l-a „înţepat" finuţ pe ucrainean şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Deveselu nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

"Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA, să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 1.500 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu.

Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând în schimb Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

El a adăugat că problemele bilaterale ridicate de amplasarea scutului antirachetă la Deveselu vor fi discutate în 2012, când ministrul român de externe va vizita Ucraina. Aurescu a spus că "dilema" Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din august 2012, de la Chicago.