Locuinţele ANL – preţ mic, calitate pe măsură

Bloc ANL

Preţul mediu de vânzare al unui apartament construit de Agenţia Naţională pentru Locuinţe este de 40.000 de euro, dar valoarea finală este stabilită de către consiliile locale. Achiziţia unei case ANL este o sabie cu tăişuri. Avantajul este preţul scăzut. Dezavantajele constau în numărul crescut de cereri şi calitatea îndoielnică a multora dintre blocuri.

„Pe vremea când schimbam gazdele de la un trimestru la altul şi visam la propria mea casă, nici prin cap nu îmi dădea că o să ajung să dau bani pentru un apartament în care igrasia şi umezeala sunt la ele acasă", spune Cosmin A., un tânăr de 25 de ani care locuieşte împreună cu familia într-un bloc ANL din Galaţi.

De izolaţia proastă vorbeşte şi Adrian Marcu, care a renunţat la ideea achiziţiei unei locuinţe prin ANL.

„Un cunoscut, proaspăt mutat acum doi ani într-o asemenea locuinţă din Braşov, s-a trezit în plină toamnă cu un termopan care lasă ploaia să intre pur şi simplu între tocul geamului şi perete. În plus i-a căzut tencuiala în didferite zone din apartament, în baie, pe hol, lângă uşa de la intrare, iar uşile au început să se lase şi să zgârie parchetul", povesteşte el.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Marcu s-a decis să nu apeleze la ANL pentru a avea propria casă. I s-a părut mai sigur să strângă cureaua pentru a-şi putea permite să încheie un contract cu o firmă de construcţii care să îi ridice o casă aşa cum îşi doreşte.

Calitate versus preţ

Indiferent că este vorba de locuinţe ANL făcute prin programul „Locuinţe pentru tineri" sau „Locuinţe prin credit ipotecar", calitatea lasă de dorit.

Dacă în primul caz preţul foarte scăzut compensează într-o oarecare măsură, în varianta achiziţiei prin credit, raportul calitate-preţ nu mai este echitabil.

„Materialele de construcţie folosite sunt foarte ieftine şi proaste, tencuiala se scorojeşte după ceva timp, apare fenomenul de igrasie sau mucegai pe la colţuri sau la nivelul podelei, iar instalaţia sanitară şi de încăzire oferă multe surprize", spune Adrian Marcu.

Mai mult decât atât, casa nu este executată în timpul prevăzut în contract, iar în cazul în care sunt necesare reparaţii „aştepţi mult şi bine pentru că oricum lucrurile se fac după principiul lasă că merge şi aşa", completează el.

Preţul cu care se vinde o casă ANL este cel de inventar, care include costurile de construcţie şi de racordare la utilităţi şi care nu poate trece de 600 de euro pe metru pătrat, conform directorului ANL, Pavel Belinski. Guvernul a anunţat că preţul mediu de vânzare al uneia din cele 14.745 de locuinţe ANL actualmente închiriate va fi de 40.000 de euro.

Preţul unei locuinţe construite prin programul de credit ipotecar se obţine prin însumarea costului de antrepriză generală (A.G.), a costurilor de proiectare (2% din A.G.), a taxelor pentru avize şi autorizaţii (între 5 şi 15% din costul de AG) şi a unei taxe ANL (5% din costul de AG). La preţul obţinut prin însumarea acestor taxe şi costuri se adaugă TVA. Locuinţele construite prin cele două programe ANL pot fi achiziţionate prin respectarea unor condiţii şi a unor criterii de departajare şi punctare, în funcţie de specificul fiecărui program.

De la stat sau de la privat?

Dezvoltatorii imobiliari nu-şi simt afacerile ameninţate de instituţia guvernamentală.

„În orice tranzacţie, factorul decizional influent este preţul. Însă în cazul multor cumpărători de case se mai adaugă un altul:  raportul calitate-preţ. Cumpărătorul nostru, spre deosebire de cumpărătorul ANL, are o gamă mai variată din care poate alege, astfel că produsul final poate fi perfect adaptat cerinţelor sale  din punct de vedere al detaliilor sau finisajelor", crede Alina Necula, director de vânzări al companiei de dezvoltare imobiliară Adama.

De aceeaşi părere este şi Carmen Petcu, director de marketing Green City, care consideră că dezvoltatorii imobiliari sunt capabili să ofere soluţii de finanţare care pot concura ANL-ul. 

„Un alt avantaj al proiectelor private este uşurinţa cu care se pot achiziţiona locuinţe, spre deosebire de perioada lungă de aşteptare în cazul ANL-ului, unde procesul este încă birocratic şi preferenţial", completează Alina Necula.

Cererea, mult peste ofertă

Prin Programul „Locuinţe prin credit ipotecar" toate apartamentele se contractează direct cu viitorii proprietari. „Au fost contractate 4.463 de locuinţe, apartamente şi case", spun reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). Prin Programul „Locuinţe pentru tineri" s-a vândut un singur apartament.

Prin programul „Locuinţe pentru tineri" sunt finalizate 24.555 de locuinţe, 4.123 de locuinţe sunt în execuţie şi aproximativ 20.000 de locuinţe se află în diverse stadii de promovare.

Prin Programul „Locuinţe prin credit ipotecar" s-au recepţionat 2.456 de locuinţe şi 2.007 de unităţi sunt în faza de execuţie.

„În plus, Agenţia Naţională pentru Locuinţe are în diverse faze de promovare, adică în proiect, un număr de 62.000 de unităţi prin Programul «Locuinţe pentru Tineri», respectiv 2.500 de apartamente prin Programul «Locuinţe prin credit ipotecar»", menţionează reprezentanţii instituţiei.

Asta în condiţiile în care, doar pentru Programul „Locuinţe prin credit ipotecar", în baza de date a ANL s-au înregistrat circa 100.000 de cereri.

"Materialele de construcţie folosite sunt foarte ieftine şi proaste, iar tencuiala se scorojeşte după ceva timp."
Adrian Marcu
proprietar

Cum cumpăr de la ANL?

Cel mai mare complex construit de către agenţia guvernamentală este cartierul Brâncuşi situat în zona de vest a Bucureştiului

Programul „Locuinţe prin credit ipotecar" se adresează persoanelor cu cetăţenie română care au împlinit vârsta de 18 ani. Pentru obţinerea unui credit ipotecar prin ANL, trebuie parcurse următoarele etape: completarea unei cereri tip ANL, care se poate procura de la orice oficiu poştal; transmiterea cererii completate de solicitantul de credit la ANL; întocmirea unui dosar de solvabilitate de către bancă; semnarea unui contract de mandat (încheiat între solicitant şi ANL); semnarea unui contract de construire; semnarea contractului de credit ipotecar.
Programul „Locuinţe pentru tineri" se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, în momentul aplicării şi care nu au depăşit 36 de ani în momentul repartizării.

De asemenea, solicitantul trebuie să aibă locul de muncă în localitatea respectivă şi nu trebuie să deţină o locuinţă proprietate personală. Ulterior, aceste locuinţe se pot vinde titularilor contractelor de închiriere, dar nu mai devreme de trei ani de la data semnării acestor contracte. Dacă solicitantul se încadrează în aceste criterii, se va întocmi un dosar, care va fi depus la registratura Consiliului Local de care aparţine solicitantul.

Cererile se vor soluţiona în funcţie de criteriile sus-menţionate şi de punctajul stabilit de Comisia Socială din cadrul Consiliului Local. Pentru achiziţionarea unei locuinţe construite prin Programul „Locuinţe pentru tineri" se va depune o cerere către Consiliul Local, după minimum trei ani de la data încheierii contractului de închiriere.

„Locuinţele pentru tineri sunt construite de ANL iar după finalizare sunt predate consiliilor locale, care le gestionează. Informaţii privind chiria, subînchirierea şi achiziţionarea acestor locuinţe se pot obţine doar de la primării", detaliază reprezentanţii MDRL.

O singură casă vândută tinerilor

Primul apartament cons­truit de Agenţia Na­ţională pentru Locuinţe, prin programul de închiriere destinat tinerilor, a fost vân­dut la jumătatea lunii no­iembrie, cumpărătorul plă­tind 62.137 de lei, adică apro­ximativ 14.700 de eu­ro, pentru un apartament cu două camere din oraşul Nehoiu, judeţul Buzău.