Efectele crizei în Grecia: în farmacii nu se mai găseşte nici măcar aspirină
0Măsurile de austeritate adoptate de guvernul Greciei au efecte în sănătate. Instituţiile de asigurări nu pot plăti farmaciile, acestea nu îşi permit achiziţionarea de noi medicamente, iar producătorii preferă să vândă în ţări unde obţin preţuri mai mari. Bolnavii trăiesc din plin tragedia adusă de efectele crizei asupra unui sistem de asigurări sociale nereformat şi puternic fraudat.
Instituţiile de asigurare datorează farmaciilor 330 de miloane de euro pentru medicamentele vândute din aprilie 2011, relatează Bloomberg. Plăţile pot întârzia între trei luni şi un an. Astfel, unele farmacii preferă să ceară bani pentru medicamentele compesate, urmând ca banii să fie recuperaţi din fondul de asigurări. Există deja pacienţi care şi-au întrerupt tratamentul fiindcă nu şi-l pot permite. Dacă instituţiile de asigurări nu încep plăţile curând, din ce în ce mai mulţi vor fi obligaţi să renunţe la medicamentele prescrise.
Producătorii preferă să vândă în afară, unde obţin preţuri mai mari. În acelaşti timp, reducerea veniturilor şi creşterea şomajului, face ca populaţia să nu-şi mai permită achiziţionarea medicamentelor. Iar instituţiile de asigurări se confruntă la rândul lor cu lipsa de bani şi întârzie plăţile. Farmaciile nu pot plăti la timp producătorii şi nu nici nu mai au bani pentru a asigura plata.
Citeste aici despre ce inseamna sa fii sarac in Grecia
Măsurile de austeritate impuse de Grecia agravează situaţia: producătorii sunt acum motivaţi să vândă medicamente în afara ţării, după ce anul trecut a fost adoptată ultima lege de ieftinire a produselor farmaceutice, prin care s-a încercat impunerea unor preţuri administrate la media celor trei cele mai ieftine costuri ale ţărilor din Uniunea Europeană. Legea a fost adoptată pentru a diminua cheltuielile medicale ale statului, care în 2010 s-au ridicat la 13 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB.
Legea ieftinirii produselor farmaceutice determina producatorii sa vanda in afara Greciei
Reacţia farmaciilor
Cele 12.000 de farmacii greceşti, care alcătuiesc ultima verigă din sistemul de distribuire a medicamentelor, se confruntă cu lipsa de pe piaţă a multor produse, iar, dacă acestea există, cu imposibilitatea de a le vinde în regim compensat. Asociaţia Panhelenică a Farmaciştilor relevă un deficit considerabil în aproape jumătate din stocurile celor 500 de medicamente utilizate pe scară largă. Când medicamentele sunt totuşi disponibile, farmaciile sunt obligate să le vândă la preţul integral, fără să ţină cont dacă sunt compensate sau nu. Pacienţii care nu îşi pot permite tratamentul nu pot decât să renunţe.
Mina Mavrou, farmacistă într-o suburbie ateniană, spune că îşi petrece fiecare zi în negocieri cu producătorii şi distribuitorii de medicamente pentru a putea asigura tratamentele clienţilor. Însă multe medicamente sunt indisponibile sau cantitatea care poate fi achiziţionată este insuficientă. Acestea apar în roşu în bazele de date ale farmaciştilor. „Când vedem roşu, ne vine să plângem”, spune ea.
Citeste aici despre atitudinea FMI fata de Grecia
Soluţiile găsite până acum nu sunt suficiente
O soluţie constă în împrumuturile între farmacişti. Aggeliki Matsouki, farmacistă în Atena, consideră că întregul sistem este disfuncţional, iar autorităţile nu găsesc soluţii: „Dacă nu reuşesc să fac rost de un medicament, încerc să îl împrumut de la colegi. Facem schimb de medicamente”.
O altă soluţie ar fi livrările speciale. Însă nu toate farmaciile îşi permit să plătească preţul integral, având încredere în rambursarea din partea instituţiilor de asigurări. Un alt impediment îl constituie refuzul producătorilor de a accepta plăţi întârziate. Creditarea farmaciilor şi spitatelor greceşti s-a dovedit în trecut neprofitabilă pentru unii, iar acum aceştia nu sunt dispuşi să-şi asume riscuri. Se lasă convinşi numai de asigurări ferme, ca în cazul companiei Roche Holding, care a acceptat să vândă medicamente plătite la livrare către un spital cu o istorie de neplată numai după ce a primit obligaţiuni guvernamentale în valoare de 400 milioane de franci elvenţieni, ca despăgubire pentru datoriile spitalului.
În acelaşi timp, sistemul de protecţie socială este puternic fraudat, iar autorităţile par în imposibilitatea de a găsi soluţii reale. Farmacii afiliate asociaţiilor greceşti cer reaprovizionări. Preţul medicamentelor este suportat de fondul serviciilor medicale elene – fiind prescrise pacienţilor greci, însă ajung în altă ţară. Ministerul Sănătăţii a evaluta pierderile înregistrate din astfel de operaţiuni la circa 500 de milioane de euro pe an.
Se încarcă comentariile...
