Criza, mană cerească pentru FMI

Valoarea creditelor acordate de Fondul Monetar Internaţional a crescut în ultimul an cu peste 50%, ajungând la aproape 110 miliarde de euro.

Dacă înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional ajunsese o instituţie cu titlu mai degrabă onorific, privită ca un braţ birocratic mort, criza s-a dovedit a fi o ocazie excelentă pentru readucerea organizaţiei în prim-plan. Doar în Europa, instituţia a acordat împrumuturi în valoare de 140 de miliarde de euro în anii de criză. Anul trecut nu a făcut excepţie. La 30 decembrie, valoarea sumele împrumutate de FMI statelor membre se ridica la 109,92 miliarde de euro (142,2 miliarde de dolari). Calculată în moneda internă a Fondului, Drepturi Speciale de Tragere (DST), creşterea este de 53%.

Intervenţie fără precedent

2011 este un an fără precedent din punct de vedere al implicării Fondului Monetar Internaţional în strategiile economice naţionale. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, intervenţia Fondului, având în vedere că instituţia rămâne unul dintre principalii piloni ai planurilor de consolidare economică la nivelul blocului comunitar, a ajuns la cote care, în urmă cu doar câţiva ani, erau de neimaginat. Această influenţă a fost însă câştigată prin acordarea de credite şi asistenţă financiară de urgenţă, iar valoarea sumelor împrumutate de Fond în ultimul an a crescut cu 53%, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de organizaţia internaţională.

În plină criză, atunci când băncile acordau tot mai greu împrumuturi, iar guvernele se confruntau cu o lipsă tot mai acută de finanţare, FMI şi-a dublat fondul destinat împrumuturilor, a relaxat condiţiile de creditare şi a elaborat mai multe scheme de finanţare pentru a ajuta statele să facă faţă efectelor crizei. Dacă în condiţii normale Fondul permite unei ţări să se împrumute cu până la 300% din suma pe care o cotizează, în timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon. Pentru Grecia, acest raport a ajuns, în timpul crizei, la 3.212%, pentru Irlanda - la 2.322%, iar pentru România - la 1.111%.

Iar valoarea împrumuturilor acordate de FMI creşte de la an la an. Dacă în 2007 aceasta nu depăşea 15 miliarde de dolari, ea a crescut cu 119% în 2008, cu 96% în 2009 şi cu 43% în 2010. În prezent, Fondul are acorduri de împrumut cu  52 de state membre, adică peste un sfert din totalul acestora. Însă patru membri ai Uniunii Europene - Grecia, Irlanda, Portugalia şi România -însumează 55% din creditele ce trebuie rambursate instituţiei cu sediul la Washington.

Premierul Viktor Orban, care s-a opus vehement reluării discuţiilor cu FMI, se arată acum mult mai împăciuitor Foto: reuters

Cel mai mare împrumut aprobat vreodată de FMI rămâne cel pentru Mexic: o linie de credit deschisă în aprilie 2009 în valoare actuală de 73 de miliarde de dolari. Această ţară nu s-a folosit până în prezent de acordul în cauză şi nici nu intenţionează să o facă, spun oficialii mexicani. Cel mai mare împrumut virat efectiv de FMI este cel al Greciei, aprobat în mai 2010. Fondul a contribuit cu 30 de miliarde de euro la un pachet de asistenţă financiară de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro acordat Atenei.

Mai mulţi bani pentru împrumuturi

Totodată, FMI şi-a majorat, în 2011 resursele de creditare după intrărarea în vigoare a noilor facilităţi extinse de împrumut, o rezervă la care au contribuit 39 de state membre. Astfel, fondurile disponibile pentru ţările cu venituri medii şi ridicate (contul de resurse generale, în care nu intră resursele pentru împrumuturile acordate de Fond ţărilor din Lumea a Treia) aveau, la 30 decembrie, o valoare de 609 miliarde de dolari.

3,5% este dobânda medie la care au fost livrate tranşele împrumutului acordat României de către FMI.

3.140 de tone de aur reprezintă rezervele de metal preţios ale Fondului.

14 este numărul de ţări europene care s-au împrumutat la FMI în timpul crizei.

110 miliarde de euro este valoarea la care se ridicau, la 30 decembrie, împrumuturile acordate de FMI.

Ungaria renunţă la condiţii în negocierile cu Fondul

Statul maghiar este pregătit să înceapă o rundă de negocieri necondiţionate cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat duminică seară premierul ungar, Viktor Orban, într-un interviu acordat agenţiei de presă MTI. La sfârşitul lunii decembrie, negocierile dintre Fond, UE şi oficialii maghiari s-au prăbuşit, reprezentanţii creditorilor internaţionali fiind nemulţumiţi de implicarea guvernanţilor maghiari în administrarea băncii centrale a statului.

Ungaria rămâne fără opţiuni

„Tamas Fellegi (negociatorul maghiar în discuţiile cu FMI - n.r.) va avea mandat să semneze un acord care va permite Ungariei să aplice un program elaborat împreună cu Fondul", a declarat Orban.  Fellegi se va întâlni miercuri, la Washington,cu directorul general al FMI, Christine Lagarde. Încă nu s-a anunţat suma exactă pe care Ungaria vrea s-o împrumute de la FMI, însă aceasta ar putea ajunge până la 15-20 de miliarde de euro.

Declaraţiile preierului maghiar vin în contextul în care Ungaria rămâne pe zi ce trece fără opţiuni, scrie presa internaţională. În mai puţin de două luni, toate cele trei principale agenţii de evaluare financiară au revizuit în scădere ratingurile acordate Ungariei, ducând astfel la creşterea dobânzilor pe care guvernul trebuie să le plătească pentru a se împrumuta. Totodată, forintul, moneda naţională a Ungariei, s-a depreciat puternic, atingând cel mai scăzut curs de schimb în raport cu euro. Primele de risc cerute de investitori au atins şi ele noi recorduri. 

Deocamdată, nu creşterea dobânzilor pe pieţele internaţionale îi îngrijorează cel mai tare pe guvernanţii de la Budapesta. Statul şi-a asigurat deja finanţarea necesară în perioada imediat următoare şi nu există riscul intrării în incapacitate de plată, spun aceştia. Însă deprecierea francului loveşte electoratul.

Creditele în valută, pericol pentru maghiari

Ponderea ridicată a împrumuturilor în valută luate de populaţie este unul dintre cele mai grave riscuri pentru economie, spun analiştii.  Valoarea împrumuturilor luate de maghiari în alte monede ajunge la 34 de miliarde de euro, dintre care 82% din sumă este reprezentată de credite în fraci elveţieni.