„Suleyman Magnificul“: amorul turcesc îi cucereşte pe români
0
„Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii“ este serialul turcesc ce revoluţionează industria de gen la nivel internaţional. Producţia care a înregistrat audienţe maxime încă din prima zi de difuzare pe Kanal D nu anunţă doar succesul serialului, ci şi reorientarea publicului de la poveşti latino-americane la producţii orientale istorice.
Dacă acum zece ani producţiile latino-americane precum „Clona“, „Marimar“ şi „Salome“ dictau şi trendurile mioritice, astăzi publicul tot mai pretenţios se orientează către poveşti mai complicate. Pentru a evada din viaţa de zi cu zi, consumatorii de telenovele au înlocuit spaniola cu turca, Buenos Aires-ul cu Istanbul şi realitatea actuală cu lecţia de istorie. În acest context „Suleyman-Magnificul: Sub domnia iubirii“ este prototipul telenovelei actuale de succes ce se desprinde de şabloanele regizorale de altădată.
Cifre record în România
Serialul „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii“ (titlu original: „Muhtesem Yuzyil“) este cea mai ambiţioasă producţie TV din Turcia realizată până în prezent. Încă din prima zi serialul a înregistrat un succes inegalabil în cele peste 40 de ţări în care s-a difuzat, iar Turcia, Franţa, Serbia, Bulgaria, Rusia, Slovacia, Libia, ţările din Orientul Mijlociu au devenit doar câteva dintre locurile în care serialul a înregistrat ratinguri absolute.
Însă nici România nu s-a lăsat mai prejos. Serialul s-a difuzat pentru prima oară luni, 10 septembrie, pe Kanal D, unde a atins un rating de 4,1% şi o cotă de piaţă de 11,1 %, pe targetul 18 - 49 urban. Cu acest prilej, „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii“ s-a clasat pe locul al II-lea (după Pro TV) în topul preferinţelor TV în intervalul orar 20.00-22.10. În plus, pe targetul All Urban, Kanal D s-a plasat tot pe locul 2, cu 5,7 % rating şi o cotă de piaţă de 13,4%, reuşind să devanseze astfel Antena 1, Acasă şi Prima TV.
926. 000 de telespectatori din România au urmărit povestea sclavei Alexandra Del Rosa şi a sultanului Suleyman, intrigile de la palat, dar şi viaţa complicată din haremul sultanului. Minutul de aur a fost atins la ora 20.52, când 1. 335.000 de telespectatori au urmărit povestea de la Curtea sultanului.
Ce aduce nou „Suleyman Magnificul“?
„Într-o primă fază, serialele turceşti au adus un plus de exotism pe piaţa telenovelelor, sufocate de producţiile sud-americane“, a declarat Petrişor Obae, analist media.
„Din acest motiv au avut succes şi producţiile coreene şi cele indiene. Această primă etapă a trecut, iar producţiile exotice trebuie dublate şi de alte atuuri pentru a atrage audienta: scenariu, decoruri actori. În cazul «Suleyman Magnificul» vorbim de o producţie costisitoare, cu decoruri spectaculoase şi, probabil, cu un scenariu de care românii se simt mai apropiaţi (şi sunt curioşi) din motive istorice, dată fiind relaţia cu Imperiul Otoman, a completat acesta.
Spre deosebire de alte poveşti de tip mult mai simple, serialul este o călătorie în secolului al XVI-lea, când la conducerea Imperiului Otoman vine sultanul Suleyman Magnificul, cel care ameninţă creştinătatea şi transformă Imperiul Otoman într-o superputere mondială.
Poveştile din haremul sultanului Suleyman Magnificul, intrigile politice ale vremii, elementele de cultura şi de civilizaţie din perioada otomană alcătuiesc un tablou viu şi foarte bine articulat din punct de vedere scenaristic şi regizoral. Istoriile personale (precum cea a sclavei care va deveni soţia lui Suleyman sau cea a lui Ibrahim, marele vizir al sultanului) sunt proiectate în contextul luptelor pentru putere de la Curte şi a celor pentru supremaţia geopolitica.
Serialul este filmat într-un decor ce imită la scara de 1:1 Palatul Sultanilor din Istanbul (Topkapi), o bijuterie arhitecturală în care au locuit de-a lungul timpului sultanii şi haremurile lor. Costumele personajelor sunt recompuse după moda vremii, fie că este vorba despre rochiile şi bijuteriile elegante ale femeilor din haremul sultanului sau despre vestimentaţia elaborată a bărbaţilor de la Curte.
Decorurile, costumele, muzica şi personajele memorabile ce redau fragmente istorice alcătuiesc o producţie-fenomen care a cucerit atât publicul amator de secrete de alcov, cât şi pe cel împătimit al dramelor istorice.
Povestea serialului
La vârsta de 26 de ani, când şi-a început domnia, Suleyman devine cel de-al zecelea sultan al Imperiului Otoman pe care îşi propune să-l ridice la rangul de cel mai puternic imperiu.
În 1530, tânărul Suleyman primeşte vestea succesiunii şi îşi lasă soţia şi fiul în palatul din Manisa pentru a pleca împreună cu un prieten la Istanbul, la Palatul Topkapi.
În timp ce Suleyman şi amicul său Ibrahim îşi încep călătoria pe uscat, în Marea Neagra, o nava otomană îşi ridică ancora din Crimeea şi aduce cadoul perfect pentru sultan: tinere sclave. Printre acestea se află şi Alexandra la Rossa, fiica unui preot ortodox din Ucraina care a fost răpită de tătari şi vândută la palatul din Crimeea. Suferinţele Alexandrei sunt recompensate printr-o răsturnare de situaţie atunci când devine soţia sultanului şi mama urmaşilor săi. La rândul lui, Suleyman va trece prin momente de cumpănă atunci când îşi vede prietenul decapitat sau ordonă moartea fiilor săi.
Însă povestea e mult mai complicată, iar luptele pentru putere şi jocul intrigilor devin tot mai aprige de la un episod la altul. Apar noi personaje, printre care şi Isabella, o verişoară a regelui Ferdinand al Spaniei, care este răpită şi vândută în piaţa de sclavi din Istanbul, iar Suleyman se luptă cu Alianţa Europeană pentru a-şi extinde imperiul.
Hurrem, protagonista, devine o femeie emancipată, dar şi singura soţie a sultanului şi consilierul său de încredere. Pe lângă afacerile politice, ea se va ocupa şi de acţiuni caritabile, construind o moschee, două şcoli coranice şi un spital pentru femei. Într-o lume în care femeia era aproape invizibila, total supusa bărbatului şi cu rolul principal de a procrea, sclava Hurrem ajunge cea mai puternică femeie din Imperiul Otoman.
Cine a fost Sultanul Suleyman Magnificul în realitate?
Povestea este inspirată din viaţa reală, iar în intervalul 1520-1566 Suleyman Magnificul a condus Imperiul Otoman. Remarcabil conducător de oşti, strateg şi lider deosebit, Suleyman Magnificul a dublat teritoriile Imperiului Otoman, iar în perioada domniei sale Istanbul a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă.
Drept urmare, sub îndrumările arhitectului Sinan, s-au construit fântâni, apeducte, diguri, şcoli teologice (medrese), grădini botanice si poduri. Cele mai importante monumente din perioada lui Suleyman Magnificul au fost moscheile Suleymaniye, Sehzadebasi, moscheea Sultanului Selim, Cihangir, dar şi băile turceşti amenajate pentru Roxelana, cea mai iubită soţie a sultanului, care i-a dăruit cinci copii şi a devenit apoi şi singura lui parteneră.
În urma unui incendiu produs în 1541, vechiul palat a fost distrus, haremul s-a mutat la Topkapî , ceea ca e a marcat începutul erei „domnia femeilor“. Deşi Suleyman a dorit să construiască un nou palat, Roxelana nu a vrut să fie iar închisă într-un harem şi l-a convins să construiască o moschee.
După regula succesiunii de la vremea respectivă (moştenitorul devenea fiul cel mai mare, care trebuia să scape de fraţii rivali), succesorul la tron avea să fie Sehzade Mustafa. Cum acesta era fiul lui Suleyman cu o altă soţie, în 1544, Roxelana l-a convins pe sultan să-l exileze în provincie împreună cu mama sa. Din pricina unei scrisori false (în care susţinea că urma să-şi detroneze tatăl), Suleyman şi-a omorât copilul câţiva ani mai târziu.
În calitate de consilier de încredere al lui Suleyman, Roxelana a avut şi o mare influenţă în politica externă, care a păstrat relaţii cordiale cu ambasadorii statelor europene care îi trimiteau cadouri. Pe lângă afacerile politice, Roxelana s-a inspirat după modelul fundaţiilor caritabile create de Zubaida, soţia califului Harun ar Raşid şi a desfăşurat o serie de astfel de acţiuni la Mecca şi Ierusalim. La moartea sa (18 aprilie 1558) a fost înmormântată într-un mausoleu decorat cu faianţă de Iznik ce reprezintă grădina Paradisului drept omagiu al firii ei voioase şi surâzătoare. Mausoleul său se află lângă cel al lui Suleyman.
Din bucătăria internă a serialului
- Serialul s-a filmat şase zile pe săptămână timp de 12 ore pe zi
- Pentru a se potrivi cu profilul personajului (Hurrem), protagonista a fost căutată în toate ţările asiatice şi balcanice, inclusiv în România
- Castingul pentru actori a durat câteva luni
- Pregătirea proiectului a durat un an şi jumătate, iar pentru a se documenta ca la carte despre stilul de viaţă al secolului al XVI-lea, producătorii şi scenarista s-au consultat cu istorici
- Protagonista a fost aleasă cu doar 10 zile înainte de începerea filmărilor, când nimeni nu se mai aştepta să o găsească
- Materialele din care au fost confecţionate costumele şi decorurile au fost produse doar pentru telenovelă (nu au fost aduse articole vestimentare de la alte filmări).
- Pentru a reda spiritul vremii, costumele lui Suleyman au fost ţesute de zeci de croitorese
- Producţia a stârnit controverse şi proteste puternice în Turcia pentru că sultanul Suleyman este înfăţişat în ipostaza unui anti-erou, plin de vicii
- Criticii au fost nemulţumiţi că scenariştii şi-au permis prea multe libertăţi pentru a reinterpreta atât viaţa sultanului, cât şi evenimentele istorice
Se încarcă comentariile...
