Ordinatorul din Mediterană
0
Un echipaj marinari a descoperit la începutul secolului trecut un artefact uluitor.
În toamna anului 1900, Dimitrios Kontos, căpitanul unui vas al cărui echipaj se ocupa cu recoltarea bureţilor de mare, a ieşit cu greu dintr-o furtună dezlnăţuită în Mediterana, căutând refugiu în golful micii insule Antikythera.
Dornici să-şi sporească, fie şi cu câteva drahme, câştigul, mateloţii s-au scufundat în căutarea unei alte colonii de bureţi, dar au adus la suprafaţă o corabie romană, care a transportat odinioară o parte din comorile Greciei.
Kontos a recuperat câteva statui şi un conglomerat de scoici şi sedimente, care i s-a părut interesant. După înlăturarea reziduurilor a apărut un ciudat angrenaj de rotiţe şi ace marcatoare.
Entuziasm ştiinţific
Maşinăria, considerată veche de aproximativ 2.000 de ani, a fascinat imediat lumea ştiinţifică, care a căzut în extaz, deşi sisteme asemănătoare mai fuseseră găsite în America de Sud şi Egipt.
Obiectul din Mediterana a fost etichetat drept „primul ordinator“ al umanităţii, iar după analizarea artefactului, oamenii de ştiinţă şi-au dat seama că acesta permitea calcularea traiectoriilor corpurilor cereşti, ţinând cont de mişcarea variabilă a acestora.
Interesant de remarcat este faptul că în spatele dispozitivului se află două manete cu filet: prima permite accesarea unui calendar pe 19 ani, care aliniază mişcările Soarelui şi ale Lunii, iar a doua redă timpul eclipselor.
Cel care avea acces la acest „ordinator avant la lettre“ nu trebuia decât să învârtă o altă manetă pentru a vedea care a fost configuraţia constelaţiilor cu o zi, o lună sau o sută de ani în urmă. Era Stăpânul Timpului.
Tunelul timpului
Mecanismul este datat în jurul anului 100 î.Ch., dar încă nu i se cunoaşte provenienţa exactă. Dat fiind faptul că, la acea vreme, Imperiul Roman stăpânea Mediterana, se poate presupune că savanţii greci îşi puteau materializa, liber, invenţiile.
O posibilă sursă ar fi Rhodos, unde a trăit, pe la 100 î.Ch., Hipparchus, unul dintre cei mai mari astronomi ai lumii antice, ale cărui teorii privind variaţiile mişcării Lunii se regăsesc în structura „ordinatorului“.
Pe de altă parte, lamelele aparatului care desemnează lunile ne pot duce cu gândul la faimosul matematician Arhimedes, refugiat, la patru sute de ani după Christos, în Syracusa. Indiferent de creatorii artefactului, de originea lui sau de poziţia sa în „contorizarea universului“, Ordinatorul din Mediterana şi-a ocupat locul binemeritat în istoria umanităţii.
Ştiaţi că...
... în jurul anului 1500 populaţia terrei număra aproximativ 400 de millioane de oameni?
... săpăturile arheologice au indicat că micuţii din Egiptul antic se jucat cu pui de arici?
.... cea mai mare floare din lume, „Rafflesia arnoldi“ (foto), cântăreşte 7 kilograme şi creşte numai în Sumatra?
... internetul este utilizat de către 1 miliard de persoane, dintre care 450 de millioane sunt vorbitoare de limbă engleză?
... 20 la sută dintre materialele video de pe YouTube reprezintă clipuri muzicale?
Se încarcă comentariile...
