INTERVIU Irina Păcurariu, realizator TV: „Foarte puţini din cei plecaţi în afară sunt împăcaţi cu adevărat, ştiu că vor rămâne mereu «românii de la etajul patru»“

Irina Păcurariu (48 de ani) a oferit detalii frumoase şi dureroase deopotrivă despre viaţa românilor din diasporă, înaintea ultimei ediţii a seriei de reportaje „Unde-i acasă?“, difuzată la TVR 1 duminică, de la ora 22.00. Printre altele, jurnalista a vorbit despre Iaşiul copilăriei, despre primii paşi în televiziune, dar şi despre şcoala din Nepal construită cărămidă cu cărămidă de români.
Afirmatia aceasta, ca se vor simtii vesnic "romanii de la etajul patru", este una de un melodramatism de gust indoielnic. In plus este si falsa. Depinde de la individ la individ la care "etaj" se va situa, iar faptul ca doamna face aceasta afirmatie este o dovada a prejudecatilor pe care o are despre romani, fiind o demonstratie de dispret. Oricum, se pare ca prefera "etajul patru" dintr-o tara occidentala "etalului unu" din scumpa noastra patrie.
Corect. Mi se pare si mie exagerata si falsa.
costea petre Nu noi ne simtim la "etajul 4". Cei din tara ne plaseaza acolo. Oficialitati, televiziuni si spalatii pe creier. O invinovatesti degeaba pe intervievata, ea a citat, de fapt, pe altcineva, exact in sensul pe care l-am aratat.
Traiesc in Occident de 10 ani si cunosc situatia. Nu as ramane in Occident daca la noi ar fi o atmosfera socio-politica respirabila. Dar clasa noastra politica vrea ca prin saracire sa ne transforme in ostatici electorali ai lor, daca pe vremea lui Ceausescu trebuia sa-l aplaudam, acum trebuie sa-i alegem pe acesti ticalosi. Amandoua ipostazele, in care ne-am gasit atunci si cea in care ne gasim acum, sunt la fel de absurde, frizandu-se monstruozitatea. Ce s-a petrecut cu O13, reactia paturii constiente a societatii, este de natura sa ne faca optimisti, s-a demonstrat ca aceasta patura de un civism impecabil exista, ba mai mult, a decis sa ia taurul prostiei si ticalosiei de coarne. Parerea mea este ca nu o sa-l slabeasca pana cand il pune la pamant.
Are dreptate Irina - Prea putini romani sunt interesati sa se mute permanent in alta tara si sa se integreze acolo . foarte multi oameni incearca sa plece temporar , sa stranga bani si sa se reintoarca in tara Ajung sa traiasca in conditii dificile, sa faca slujbe prost platite iar singura lor sansa este sa lucreze 70 de ore pe saptamana ( nu exagerez ). E greu sa te simti implinit la modul asta. Alta greseala a imigrantilor in general este ca se strang in grupuri si traiesc pe sistem "china town" fara sa isi faca prieteni in tara respectiva , fara sa invete limba etc. Am vazut straini care traiesc de 10 ani in uk si nu pot sa vorbeasaca limba- sigur ca localnicii nu o sa te primeasca in comunitate daca tu nu faci un minim efort.
Si tu ai o observatie foarte pertinenta. Ca sa devii de-al locului trebuie sa te comporti de-al locului, sa manifesti un interes fata de oameni, cultura si obiceiurile lor, sa le intelegi si sa le respecti perspectivele, trebuie sa ai lucruri in comun... am impresia ca oamenii astia nu fac nici cel mai mic efort de a se integra in societate. Ei se astepta sa le vina totul pe tava si cand nu se intampla pentru ca au beglijat aspectele astea isi creeaza explicatii si generalizari incorecte. Iar ideea despre rasism este si ea exagerata. In primul rand nu putem vorbi despre rasism. Rasismul se refera la altceva. In al doilea rand faptul ca esti angajat undeva nu te face o vedeta sau castigatorul unei concurs de popularitate. Ce se intampla in viata sociala este bazat pe cum te comporti, ce zici, ce faci, ce mesaje trimiti, si reputatie. Daca reputatia romanilor in europa este atat de proasta asta poate avea un impact, insa un impact minim pentru ca oamenii pot sa discearna care este adevarul de la caz la caz. Insa asta cera putina implicare si responsabilitate sociala. Eu cred ca doamna in cauza nu a avut o personalitate tocmai placuta si nu realizeaza de ce este asa pentru ca nu intelege cultura.
Adi Fatol, asa este, integrarea presupune efort, dar... cei mai rai patroni din Marea Britanie, de exemplu sunt... romani. Profita la maximum de noii veniti pe care i-au amagit, multa munca si bani putini. Apoi, orice inceput e greu. La inceput inchiriezi in grup, apoi, aui salariu asigurat, te muti, iti aduci familia. etc. Dar asta nu e valabil decat pentru cei mai putin pregatiti romani, cei care se duc la nimereala, fara sa stie o meserie si acceptand orice munca. Nu-i vorba, nici in tara nu prea au ce face.
Eu cred ca dna respectiva avea ceva dreptate. Și eu am început sa vad asta de ex când vb cu colegii la serv, apoi ei se așează în autobuz pe alte locuri,dar nu lângă tine. Sau când vrei sa cumperi ceva și rogi vânzătorul sa vb mai rar, dar el nu o face. Sau de ex când mi au pierdut o cerere și mi au spus ca de fapt nu am fost niciodată acolo.Sau când întrebi ceva și îți rasp ca " nu se poate asta" și apoi descoperi singur soluția etc Toate acestea se fac cu zâmbetul pe buze și într o maniera politicoasa.Mentionez ca sunt o persoana politicoasa, prietenoasa, amabila,merg la muzee, îmi place sa știu și sa citesc cat mai multa istorie,am învățat sa gătesc mâncăruri tradiționale, citesc ziarele locale,ascut radio, etc.Si îmi doresc sa îmi fac prieteni localnici. Doar ca nu e reciproc.
Eu cred ca dna respectiva avea ceva dreptate. Și eu am început sa vad asta de ex când vb cu colegii la serv, apoi ei se așează în autobuz pe alte locuri,dar nu lângă tine. Sau când vrei sa cumperi ceva și rogi vânzătorul sa vb mai rar, dar el nu o face. Sau de ex când mi au pierdut o cerere și mi au spus ca de fapt nu am fost niciodată acolo.Sau când întrebi ceva și îți rasp ca " nu se poate asta" și apoi descoperi singur soluția etc Toate acestea se fac cu zâmbetul pe buze și într o maniera politicoasa.Mentionez ca sunt o persoana politicoasa, prietenoasa, amabila,merg la muzee, îmi place sa știu și sa citesc cat mai multa istorie,am învățat sa gătesc mâncăruri tradiționale, citesc ziarele locale,ascut radio, etc.Si îmi doresc sa îmi fac prieteni localnici. Doar ca nu e reciproc.
Hmmm... depinde de la caz la caz. Cunosc intr-o localitate est-germana de 5600 de locuitori 21 de tinere si tineri romani (unii dintre ei sunt sotz-sotzie) totzi medici si 2 dintre ei cu functzie de conducere intr-o clinica de 1160 de angajati! Marea majoritate a medicilor romani sunt venitzi (venite) aici dupa 2010. Patru cupluri dintre ei si-au cumparat deja case(bineinteles cu credit bancar) aici si aici vor ramane. Alti trei medici (necasatoritzi sau cu partenerul avand alta meserie) isi vor cumpara casa anul acesta. Marea lor majoritate(19) sunt sub 35 de ani si au 1-2 copii nascutzi aici - deci copii sunt deja cetatzeni germani. In afara medicilor sus-amintitzi mai locuieste aici o batrana casatorita in Ger. de vreo 30 de ani +/-. Atat - adica altzi romani nu mai sunt. Catzi deinre ei se vor intoarce in RO? Din cercul nostru de cunostinte, nimeni! Si asta deoarece: - venitul pe familie e aici incomparabil cu cel din RO - RESPECTUL fiecarui pacient petru ceeace face medicul pt. el este IMENS, fara deosebire daca medicul e roman, arab sau neamtz! Si asta conteaza taaaaare mult !
Stimata doamna, ma intreb de ce ati folosit expresia aceasta cu "romanii de la etajul 4"?Eu sunt unul dintre acestia. De cand m-am mutat in blocul unde locuiesc am fost injurat de toti cei care locuiesc mai jos; si chiar de vecinii de etaj. Fiecare din cei de la etajele inferioare se simt oarecum privilegiati.Ei nu au problemele celor de la 4. Ei sunt superiori celor de la 4. Dar ce te faci atunci cand ai vecini care fac politica si vor sa-si arate puterea de care se bucura datorita neamurilor si apartenentei la partidul care continua traditiile fostilor comunisti ? Eu primesc invective si amenintari zilnic. Dar nu am ce face. Daca m-as duce sa reclam, ar fi degeaba.Nu s-ar intampla nimic. In orasul unde locuiesc functioneaza doar doua intreprinderi serioase unde ar fi ceva locuri de munca;restul, institutii bugetare, comert. Asta este rezultatul faptului ca cetatenii s-au dat pe mana unor oameni preocupati doar de propria imbogatire si de transformarea populatiei in servitorii lor docili.