Filmele cu gangsteri, considerate mult prea brutale în secolul trecut

Prohibiţia, experiment social nereuşit impus în statele americane la sfârşitul anilor '20, a avut o serie de consecinţe nefaste: contrabanda cu alcool scăpată de sub control, marile oraşe intrând sub influenţa marilor carteluri mafiote. Producătorii de film au exploatat acest context social, aducând pe marele ecran creaţii foarte de gustate de publicul de atunci, dar şi de cel de astăzi.

Un articol din Revista Cinema din 27 mai 1939, cu titlul scris cu litere de o şchioapă, trage un semnal de alarmă cu privire la brutalitatea prezentă în filmele de gangsteri, ce se impuseseră tot mai mult în epocă, fiind considerate deja un gen cinematografic distinct.

Autorul articolului, scris cu mult nerv, critică în termeni foarte duri noul val cinematografic (denumit „realism sângeros” în mai multe rânduri) ce îşi făcea apariţia şi în cinematografele româneşti. Filme comerciale, ce deţineau recordul la încasări, dar mai puţin educative. 

Ni s-au înfăţişat până acum tot felul de înşelătorii, tot soiul de banditisme, toate tipurile de gangsteri. Aşa încât publicul cinefil este tot atât de documentat asupra gangsterismului cât înşişi gangsterii.

Criticul de film de la mijlocul secolului trecut era la fel de neiertător şi vigilent precum cel de astăzi. Totuşi, după cum am mai spus, admir ironia subtilă şi inteligenţa ascuţită a celor care făceau presă în acele vremuri. Admir faptul că exploatau cu folos libertatea de exprimare. 

Filmele romantice nu mai erau în vogă în anul 1939. Autorul remarcă cu mult umor că junii primi au ajuns „să-şi pălmuiască şi să-şi boxeze eroinele” în filmele propuse publicului de noul val cinematografic. 

Sunt descrise câteva scene din filmul „Racket busters” (1938, cu Humphrey Bogart în rolul principal), film ce frapează prin scenele de o violenţă şocantă pentru acele vremuri (un datornic biciuit în faţa nevestei, terorizarea unei femei însărcinate, moartea unui om sub roţile metroului).  

Goana după originalitate aduce în aceste filme mai multă cruzime. Atât. Valoarea spectaculoasă a peliculei este întunecată de ororile provocate de acţiune.

Cavaler de modă veche, autorul articolului îşi arată îngrijorarea faţă de femeile ce îşi însoţesc partenerii la astfel de filme, „mult mai susceptibile decât bărbaţii la scene înfăţişând suferinţa umană”. În final, îşi exprimă opinia prin care se impunea o reformă în ceea ce priveşte perspectiva de divertisment a producătorilor acestor filme. Cerea nişte filme de gangsteri mai artistice şi mai puţin nocive, totul în numele publicului. 

Spectatorul de cinema mijlociu cere amuzament cuviincios. Nu plăteşte biletul de intrare ca să vadă oameni suferind, ca să simtă izbucnind în sufletul său revoltă.