Cum a câştigat Charlie Wilson singur Războiul Rece...

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Filmul lui Mike Nichols, unul dintre cei mai versaţi regizori ai Hollywoodului, demonstrează cât de inutile pot fi, în ultimă instanţă, războaiele, în ciuda bunelor intenţii ale celor

Filmul lui Mike Nichols, unul dintre cei mai versaţi regizori ai Hollywoodului, demonstrează cât de inutile pot fi, în ultimă instanţă, războaiele, în ciuda bunelor intenţii ale celor aflaţi în spatele lor.

Bazat pe bestsellerul unui cunoscut autor de documentare pentru televiziunea americană, George Crile, care şi-a găsit o strălucită adaptare scriptică sub pana lui Aaron Sorkin, scenaristul excelentului serial "Viaţa la Casa Albă", "Charlie Wilson's War" disecă până în cele mai mici detalii, într-o viziune profund satirică, dedesubturile intervenţiei secrete americane în Afganistan împotriva sovieticilor, în perioada anilor '80.

Evenimentele se concentrează în jurul a trei personaje care au avut un rol esenţial în derularea lor. În primul rând, cel al cărui nume apare în titlul filmului, un chipeş congresmen texan, fost ofiţer de marină, un playboy incorijibil, cunoscut sub porecla "Charlie petrecăreţul", căruia Tom Hanks îi conferă, prin modul cum îl concepe, o savoare deosebită.

Apoi o extrem de bogată femeie de lume din Texas, Joanne Herring, anticomunistă până în măduva oaselor şi, la un moment dat, amanta lui Charlie, sub trăsăturile căreia o recunoaştem, într-o postură inedită, pe Julia Roberts, "Frumuşica" (Pretty Woman) de odinioară. Şi, în fine, un neconformist, arţăgos şi extrem de capabil agent CIA, Gust Avrakotos, nedespărţit de sticla de whisky, al cărui portret prilejuieşte lui Philip Seymour Hoffman o nouă creaţie memorabilă.

Fonduri secrete pentru ajutorarea luptătorilor anticomunişti afgani

Filmul începe printr-o incursiune în anul de graţie 1993, când la sediul din Langley, statul Virginia, al CIA, are loc o ceremonie despre care, la vremea respectivă, nu s-a pomenit nimic în presă: directorul serviciilor de spionaj americane (pe fundal se poate distinge un imens steag cu stele şi dungi) îi înmânează lui Charlie o distincţie specială, recunoscându-i meritele în operaţiunile clandestine ale acestor servicii.


În rândurile asistenţei, selectate cu grijă, pot fi văzuţi aplaudând cu entuziasm Joanne şi Gust. Schimbare de registru, suntem acum la începutul deceniului al optulea, al secolului trecut, când cele trei personaje pun la cale o conspiraţie pentru a furniza, via Pakistan, ajutoare mujahedinilor, luptătorii pentru libertate afgani, răsculaţi împotriva ocupanţilor sovietici. Prin relaţiile ei sus-puse, Joanne aranjează o vizită a lui Charlie în Pakistan, unde va fi primit în audienţă de preşedintele ţării (şi unde va comite o gafă, solicitând să i se aducă o băutură alcoolică, fără a şti că pentru un musulman credincios aşa ceva este o mare necuviinţă).

Oricum, preşedintele va ordona ca vizitatorul să fie condus în lagărele cu refugiaţi afgani şi Charlie se va întoarce în ţară mai hotărât ca oricând să-i sprijine pe mujahedini în lupta lor pentru alungarea soldaţilor Armatei Roşii. În calitatea sa de preşedinte al unui important comitet congresional, va trage sforile pentru alocarea în acest scop a unui fond secret de un miliard de dolari anual.


Rachetele "Stinger", spaima elicopterelor sovietice


Problema este cum să livreze mujahedinilor armele de care au nevoie pentru doborârea elicopterelor sovietice, mijlocul de luptă cel mai eficace în condiţiile de teren ale Afganistanului. Aici intervine Gust, care ştie că Israelul are o rezervă importantă de rachete portative made in USSR (evident despre rachete americane nici nu putea fi vorba, pentru că Washingtonul nu voia să-şi atragă reproşuri sau chiar represalii din partea Moscovei) şi care concepe o combinaţie incredibilă, un aranjament secret între statul evreu şi Pakistanul islamic. Aranjament care va fi perfectat la Cairo, facilitat fiind şi de graţiile unei dansatoare din buric aduse din Texas de Charlie însuşi!


Şi aşa, uşor modificate, rachetele portative (faimoasele "Stinger") ajung până la urmă în Afganistan, elicopterele sovietice încep să cadă ca muştele, ruşii sunt siliţi să se retragă în 1989, Războiul Rece, început cu patru decenii în urmă, ia sfârşit în defavoarea Kremlinului, iar peste numai doi ani marea Uniune Sovietică se va prăbuşi. Aparent, Ronald Reagan e cel care a venit de hac "imperiului răului", în realitate cel ce a înfăptuit această ispravă extraordinară este... Charlie Wilson.


Reversul medaliei: mujahedinii se întorc împotriva Americii


Congresmenul nu a luat însă în calcul şi reversul medaliei. După ce au scăpat de ruşi, luptătorii afgani, în frunte cu talibanii, vor întoarce armele împotriva americanilor. Mai mult, banii furnizaţi de Unchiul Sam vor fi folosiţi pentru finanţarea cumplitului atac terorist împotriva Gemenilor din New York, ca şi pentru alimentarea actualului haos din Irak şi în general a curentului antiamerican din întreaga lume islamică, lucru care nu este spus în mod expres în film, dar se poate uşor deduce în subtext.


Filmul musteşte de dialoguri inteligente, alternând cu scene de acţiune care par desprinse din Rambo. Sunt luate peste picior, fără menajamente, tranzacţiile din spatele uşilor închise, purtate în diferite colţuri ale lumii, la Washington, dar şi la Cairo, în Israel, dar şi în Pakistan, totul învăluit într-o ironie subtilă dispusă pe mai multe paliere şi vizând deopotrivă triumfalismul american, ca şi paradoxurile şi sucelile politice ale lumii nebune, nebune, nebune de azi. O lume în care marile jocuri se fac în subteran, chiar dacă mai există şi rateuri, uneori calculele savante având consecinţe neprevăzute.

Filme



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite