Monacoista, homosexualii şi copilul evreu

Mihaela Rădulescu FOTO Captură TV

După mintea şi experienţa dobândită sub duşul lui Pishu, presărate cu escapadele din discoteca hotelului Gării de Nord şi până la indignarea Monacoistei faţă de imposibilitatea majorităţii de a mai călca în picioare „drepturile“ minorităţilor – pe care, culmea, sunt unii care vor să le protejeze – nu a fost decât un pas.

Atât i-a trebuit divuliţei de divan să facă pentru a concluziona că libertatea de exprimare înseamnă de fapt libertatea de a ataca pe oricine, oricând şi, mai ales, în numele majorităţii. 

Cică normalitatea pierde tot mai mult teren în faţa conceptului de „open mind”. Normalitatea cui, Monacoisto? A celor care spun, de exemplu, că toate curvele ar trebui omorâte cu pietre în piaţa publică? Sau a celor care susţin că toate curvele ar trebui să aibă un apartament la Monaco din banii furaţi de la stat de către clienţii lor?

Aceeaşi divuliţă se arată mai departe capabilă să accepte că unii dintre cei mai frumoşi bărbaţi nu dau doi bani pe ea şi pe toate operaţiile ei estetice, cu condiţia ca aceştia să fie „invizibili”. Adica putem să vedem nişte „excoarde” de lux dâmboviţean ieşite la produs, la braţul mafioţilor penali cu nici patru clase primare, dar fereasca Dumnezeu să vedem doi tineri de acelaşi sex plimbându-se de mână prin parc. 

În general, nu este frumos să ataci pe nimeni, compasiunea fiind un sentiment mult mai complex decât dragostea. În particular, şi doar ca fapt divers, asistentele sexuale, având în vedere că fac şi ele, la rândul lor, parte dintr-un grup puternic discriminat, mai ales într-o ţară majoritar needucată, nu atacă niciodată alte minorităţi sexuale, măcar din respect pentru victima din ele. 

În raport cu textul scris de divuliţa s-a sesizat doar comunitatea LGBT. Divuliţa îi jigneşte însă pe toţi, de la homosexuali şi până la cerşetori, drogaţi sau depresivi. Mama din ea nu vrea să îşi vadă copilul ajungând cerşetor, drogat sau depresiv de parcă ar fi vorba de univeristăţile din străinatate, plătite de muflon sau paraşutist, din care ar trebui micuţul să aleagă. 

Adori culorile ţipătoare, spectacolul public şi ne agresezi vizual de fiecare dată când ne intersectăm din întâmplare cu tine. De ce le ceri tu, Mingea Elle, acestor oameni să facă ceea ce nici tu nu eşti în stare să faci?

„Moartea simţurilor, victoria minorităţilor’…Textul, în intregime aberant, se încheie pe un ton care îndeamnă la ură faţă de minorităţi în numele libertăţii de exprimare. Cuvântul „victoria” sugerează că între majoritari şi minoritari se poartă o luptă şi această individă dubioasă îi cheamă pe daci la arme pentru a preveni această victorie anticipată a minorităţilor. 

De ce nu vezi tu că cea mai bună cale spre normalitate este compasiunea? De ce nu inviţi tu ca lumea să respecte ceea ce este diferit şi atunci nu va mai trebui să existe legi speciale care să îi protejeze pe cei vulnerabili. Minorităţile nu vor niciun drept „special”. De cele mai multe ori, minorităţile nu vor decât să fie lăsate în pace. Atacurile celor ca tine sunt motivul pentru care se încearcă, măcar pe hârtie, protecţia minorităţilor. Cucoană, să spui că minorităţile încalcă drepturile majorităţii este ca şi cum ai spune că victima violului ar trebui sa se supună dreptului violatorului de a o viola.  

Textul integral poate fi citit pe pagina personală de Facebook.