Viitorii studenţi vor să fie independenţi

Numărul locurilor gratuite în universităţi rămâne acelaşi ca anul trecut: 60.000. La unele specializări sunt mai puţini candidaţi decât locuri, în timp ce la alte profiluri se organizează examen de admitere. Administrarea afacerilor este una dintre cele mai căutate specializări din prima sesiune de admitere.

Facultăţile de afaceri de la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara au mii de candidaţi care vor să devină afacerişti. Alte specializări şi-au păstrat acelaşi număr de studenţi.

În total, la toate facultăţile cu profil economic s-au înscris cel puţin 6.000 de absolvenţi. De pildă, numai la specializarea Afaceri de la Universitatea din Bucureşti s-au înscris peste 4.000 de candidaţi, la acelaşi profil de la ASE s-au înscris aproape 1.000, în timp ce la Iaşi numărul tinerilor care vor să urmeze programe de afaceri a ajuns la peste 1.000. Multe dintre facultăţile de afaceri oferă şi programe în limbi străine, dar şi schimburi cu facultăţi din străinătate.

De ce vor tinerii programe de afaceri

Specialiştii în resurse umane susţin că numărul mare de tineri înscrişi de la profilul de afaceri a crescut constant în ultimii ani. „Cu siguranţă că facultăţile economice sunt mai interesante pentru tinerii care termină liceul pentru că le dă o anumită independenţă. Şi chiar dacă nu vor avea afaceri individuale după ce termină, tinerii se vor baza pe cunoştinţe economice pe care le vor folosi la locurile lor de muncă", a spus Iuliana Badea, director executiv la Lujera&Makler.

Rectorii explică situaţia din acest an prin procentul de promovare scăzut de la Bacalaureat, dar şi prin faptul că populaţia studenţească a scăzut de la an la an. O altă explicaţie pentru scăderea numărului de candidaţi este că, pe timp de criză economică, studenţii s-au orientat spre facultăţile unde în trecut nu exista concurenţă. Pe de altă parte, absolvenţii de liceu s-au înscris la mai multe facultăţi simultan, cu speranţa că vor prinde un loc la buget.

Poate suprinzător, facultatea cu cele mai multe dosare înscrise de la Universitatea Bucureşti este cea de Geografie: aproximativ 4000. „În realitate, numărul candidaţilor este mult mai mic, de numai 1.000, pentru că unii dintre ei se înscriu la mai multe specializări. Dar chiar şi aşa concurenţa s-a menţinut şi anul acesta", a declarat prodecanul de la Geografie, Marian Ene.

Profesorul spune că numărul mare de studenţi care vin aici se explică prin faptul că, după terminarea facultăţii, studenţii se pot angaja destul de uşor, mai ales cei care au urmat o specializare de tip cartografiere, turism sau cadastru.

Mihaela Pârvan (19 ani), din Roşiorii de Vede, este una dintre absolventele de liceu care vrea să urmeze specializarea Turism, fără taxă. „Aici se dă examen şi sunt ceva concurenţi pentru un loc, aşa că m-am înscris şi la Agronomie pentru o specializare similară", a spus Mihaela. Un alt student susţine că a venit la Geografie pentru că are încredere într-o facultate de stat. „Am ales Facultatea de Geografie pentru că este mai uşoară", a spus Ionuţ Stanciu, 26 de ani din Bucureşti.

Concurenţă mare la automatică

Universitatea Politehnică din Bucureşti are mai mulţi studenţi decât în anii trecuţi. „Avem peste 6.000 de înscrişi pentru 4.700 de locuri. Anul trecut aveam doar 5.000 de candidaţi pentru acelaşi număr de locuri", a spus Nicolae Ţăpuş, prorectorul UPB responsabil de admitere.

Cea mai mare concurenţă a rămas ca şi în anii trecuţi la cele mai dificile specializări: Automatică şi Electronică, unde candidaţii trebuie să susţină examen de admitere. Statististicile arată că primii 1.000 de candidaţi au medii peste 9 la Bacalaureat, iar câţiva dintre ei au chiar nota maximă.

„La noi vin de obicei elevii care ştiu matematică şi fizică pentru că este o universitate grea. În funcţie de media de la examen şi de opţiunile lor, candidaţii care nu intră la facultăţile dorite de ei sunt redistribuiţi", a mai spus Nicolae Ţăpuş.

Înscrieri la mai multe universităţi

La Academia de Studii Economice, cele mai căutate facultăţi sunt cele de Finanţe, Contabilitate şi Administrarea Afacerilor, unde numărul de locuri disponibile este depăşit de numărul de candidaţi.

Rectorul Ioan Roşca spune că la toamnă va număra cu aproape o mie mai puţini boboci (4.500), faţă de anul trecut. Mulţi dintre viitorii economişti s-au înscris şi la alte universităţi. „Pe de o parte îi pierdem pe cei care iau note sub 5 la examen, iar pe de altă parte pe cei care s-au înscris la altă universitate", a spus Ioan Roşca.

La Iaşi, cei mai mulţi au ales facultăţile de Litere, Drept, Economie şi Administrarea Afacerilor şi Psihologie, cu toate că firmele de recrutare susţin că pe piaţa muncii se caută în IT, inginerie şi agronomie. După primele zile de înscriere, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi", dintr-un total de aproape 3.000 de locuri disponibile, pentru doar aproximativ 1300 erau depuse dosare. Cu totul altfel stau lucrurile pentru facultăţile de la „Alexandru Ioan Cuza". În doar trei zile de înscriere, Universitatea a primit peste 6000 de dosare.

Cu asalt au fost luate şi facultăţile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa". Peste 700 de dosare au fost depuse în primele zile. La Timişoara, pentru cele 5.400 de locuri finanţate de la buget de la Universitatea de Vest s-au înscris peste 5.000 de candidaţi.  ; Text rea­lizat cu sprijinul secţiei Corespondenţi

"Dreptul este cel mai sigur şi cel mai bun domeniu. Vreau să ajung magistrat. "
Raluca Caracaş
candidat Focşani

"Am ales Facultatea de Geografie pentru că este mai uşoară. Am încredere mai multă într-o facultate de stat. "
Ionuţ Stanciu
candidat Bucureşti

Număr de locuri neschimbat

Chiar dacă la unele facultăţi concurenţa este mare, la nivel naţional pentru cele aproximativ 60.000 de locuri subvenţionate de la buget vor concura mai puţini absolvenţi de clasa a XII-a ca în alţi ani. Practic, toţi cei care doresc să intre la o universitate publică au şanse: în timp ce numărul de locuri gratuite a rămas aproape neschimbat, Bacalaureatul din acest an numără aproximativ 120.000 de absolvenţi.

În plus, multe universităţi de stat acceptă şi studenţi cu taxă, ceea ce face ca, în total, facultăţile de stat să pună la bătaie în jur de 100.000 de locuri. Unele dintre universităţi au anunţat că vor organiza o sesiune de admitere şi în toamnă.

Au mare căutare facultăţile tehnice

Specialiştii în resurse umane susţin că, pentru anumite specializări, oportunităţile de angajare scad pe timp de criză. În perioadele de recesiune economică se dezvoltă specializările care implică outsourcing (servicii externalizate), adică suport de tehnologia informaţiei, contabilitate, relaţii cu clienţii.

„În aceste perioade se reduc şansele de angajare. Iar mulţi dintre studenţii consideră că mai multe aplicaţii înseamnă şanse mai multe de angajare", arată Dragoş Gheban, specialist în resurse umane de la Catalyst Solutions. El îi sfătuieşte pe tineri, atunci când decid să aplice pentru un domeniu, să vobească mai întâi cu foştii absolvenţi.

Specializări în limbi străine

În rândul companiilor există o tendinţă de recrutare a tinerilor absolvenţi în special din rândul celor care au studii în domeniul IT şi telecomunicaţii, dar şi în cel economic.

„Îndeosebi specializările politehnice sunt cele care au cea mai mare căutare în viitor. Totuşi şi absolvenţii de la facultăţile de studii economice care sunt foarte buni, sunt foarte căutaţi", a spus Luminiţa Socaci, specialist în resurse umane.

Pentru că aceste domenii persistă în topul ofertelor de muncă, cele mai apreciate specializări pot fi acum urmate, la mai multe universităţi din România, şi într-o limbă străină. În plus, universităţile au acum şi programe internaţionale de cooperare şi de mobilitate studenţească de tip Erasmus.

„Foarte bine merge domeniul ingineriei în aceste timpuri. Absolvenţii unei facultăţi de profil tehnic au mari şanse de angajare, acum şi în următorii ani", spune Oana Prăjan, responsabil de recrutare la Adecco Iaşi.