Universitari la limita legii şi eticii

Tradiţia pare să guverneze principalele facultăţi din ţară. Doar așa se poate argumenta cum în aceeaşi instituţie ajung să lucreze profesori care sunt soţi, părinţi și copii, gineri, bunici și nepoţi. Facultăţile din România sunt  populate de familiile universitarilor, care spun că meseria se transmite din tată în fiu.

Fiecare profesor aflat în funcţie de conducere şi contactat de reporterii „Adevărul" spune că nu a facilitat angajarea vreunei rude şi că fiul sau fiica a ajuns să-i fie coleg prin forţe proprii.

Suplimentul „Şcoală şi educaţie" a urmărit, pe parcursul mai multor numere, evoluţia unor familii universitare binecunoscute în mediul academic, în ideea în care noul proiect al Legii Educaţiei îşi propune să pună punct nepotismului.

Citeşte şi:

Şeful de la Agronomie şi-a plantat familia în Universitate

Clanul Fătu a cucerit Stomatologia

Iniţial, în proiectul lansat în dezbatere publică era prevăzută interdicţia de a mai ocupa simultan funcţii de conducere pentru „afini şi rudele până la gradul II, inclusiv", iar cuplurile soţ-soţie au fost lăsate pe dinafară.

Soţii, introduși în lege

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a dat asigurări că legea se va referi şi la această categorie, după ce reporterii „Adevărul" i-au semnalat omisiunea. În consecinţă, soţii apar în forma adoptată de Guvern pe 12 aprilie şi transmisă Parlamentului.

Proiectul Legii Educaţiei în noua formă îşi propune să pună punct nepotismelor din universităţi şi interzice ca, în cadrul acestora, să ocupe simultan posturi de conducere, la orice nivel, soţii, afinii şi rudele până la gradul III, inclusiv. Cu alte cuvinte, nu vom mai întâlni în funcţii înalte părinţi şi copii, bunici şi nepoţi, fraţi sau nepoţi.

Coaliţia pentru Universităţi Curate a dat publicităţii, în 2009, un raport privind integritatea instituţiilor din învăţământul superior românesc. Pornind de la constatarea că, în domeniul educaţiei, corupţia este strâns corelată cu lipsa de performanţă a sistemului, Coaliţia pentru Universităţi Curate a monitorizat integritatea a 42 de universităţi de stat din totalul de 56, fiind excluse de la evaluare universităţile de artă şi academiile de poliţie, navală şi a forţelor terestre şi aeriene. Analiza s-a axat pe patru capitole: transparenţă şi corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei şi management financiar.

Topul integrităţii alcătuit de Coaliţia pentru Univesităţi Curate arată că „situaţia este descurajatoare". Mai exact, nicio universitate nu a reuşit să obţină punctajul maxim acordat, adică 80 de puncte, concretizat în 5 stele, şi doar 3 universităţi au obţinut 4 stele. La baza „notelor" slabe au stat nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului, a clanurilor de familie şi a avansărilor nebazate pe merit.

În replică, mai mulţi profesori universitari au declarat, pentru „Adevărul", că nu se poate vorbi de clanuri atât timp cât nu există o normă prohibitivă în acest sens.

Afaceri de familie la Cluj

Prorectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTC), Mircea Petrina (foto), lucrează împreună cu fiii săi Tudor şi Bogdan, care sunt asistenţi la UTC.

Tudor Petrina predă, la fel ca tatăl lui, la catedra Mecanica Construcţiilor, iar Bogdan Petrina are ore la Beton Armat şi Construcţii Metalice. Prorectorul consideră că, lucrând împreună cu fiii săi, îi poate ajuta în carieră.

Chiar dacă tatăl este într-o poziţie de vârf în universitate, băieţii consideră că au ajuns asistenţi prin propriul efort. „Cu pile ai fi luat 5. Noi am avut note mari. Am fost amândoi şefi de promoţie la Universitatea Tehnică, şi eu şi Tudor", spune Bogdan Petrina.

Rude cu probleme la Iași

Una din familiile angajate la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Iaşi este cea a doctorului Constantin Fătu (foto), fost cancelar al facultăţii şi membru al Senatului UMF. Fiul său, Ion Fătu, este şef de lucrări la catedra de Obstetrică şi Ginecologie, iar fiica Ana Maria Fătu este asistent universitar la Facultatea de Medicină Dentară.

De asemenea, Ramona Fătu, soţia lui Ion, este angajată la UMF. Constantin Fătu arată cu degetul şi spre alţii: „Nu suntem singurele rude din universitate". La sfârşitul lunii martie, Fătu junior a fost prins beat la volan de trei ori, într-un interval de 19 ore, iar rectorul UMF, Vasile Astărăstoae, a propus excluderea acestuia.

Părinţi exigenţi în Timișoara

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Timişoara este renumită, printre altele, pentru relaţiile de familie existente între angajaţi. Exemplul este dat chiar de rectorul Ştefan Drăgulescu (foto), care conduce Universitatea „Victor Babeş" din anul 1992.

Fiica lui, Denise Aurora Drăgulescu, îi este subalternă. Şeful UMF Timişoara spune că poziţia sa nu a avantajat-o în niciun fel pe Denise.

„Nu a beneficiat de niciun avantaj, ba chiar a fost exmatriculată de la doctorat pentru că nu şi a îndeplinit îndatoririle şi a trebuit
să se reînscrie. Sunt lucruri care trebuie respectate, atât timp cât  se ţine cont de criteriile de promovare", spune cardiologul.

Reuniune de familie la Constanţa

Profesorul Florea Voinea (foto) a transformat predatul la Universitatea „Ovidius" din Constanţa, unde a fost prorector, într-o mică afacere de familie. În prezent, nu mai puţin de cinci membri îşi desfăşoară activitatea la Facultatea de Medicină.

Florea Voinea conduce Clinica de Gastroenterologie şi specializarea Medicină Internă anul V, unde îi are ca subalterni pe fiica Andra Iulia Suceveanu, care este şef de lucrări, şi pe fiul Felix Voinea, conferenţiar, administrator-şef al facultăţii şi şef al secţiei Urologie. De asemenea, ginerele fostului rector, Adrian Paul Suceveanu, este asistent la Medicină, iar nora Claudia Voinea, şef de lucrări şi la Endocrinologie.

Neatinși de lege în București

Rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru (foto), susţine că apar dezechilibre atunci când persoane din aceeaşi familie ocupă mai multe funcţii de conducere. „Dacă un şef de catedră şi un decan sunt soţ şi soţie, atunci catedra respectivă este favorizată", spune Ioan Pânzaru (60 de ani).

Şi rectorul a lucrat împreună cu soţia lui la Universitatea Bucureşti. Ioan Pânzaru era prorector la acel moment. „Soţia mea este la pensie de doi ani de zile. Era angajată la Direcţia cercetare şi ocupa o funcţie de execuţie, nu a ocupat niciodată o funcţie de conducere", spune rectorul Universităţii.

Rudenia nu e normală în facultăţi

Experţii Societăţii Academice din România (SAR) salută noua prevedere din Legea Educaţiei, dar spun că nu e de ajuns. „Probleme vor fi cu aplicarea prevederii, nu sunt foarte optimist. Cred că se vor găsi portiţe pentru ca interdicţia să rămână numai pe hârtie, inventivitatea unora este mare. Nici articolul potrivit căruia din comisiile de promovare să facă parte persoane din alte universităţi nu va fi de ajuns, există ideea de serviciu contra serviciu. E complicat printr‑o lege să spargi, dintr-o dată, hăţişul care s-a format în jurul conducerii universităţilor", spune Florian Mihalcea (foto), reprezentantul Avocatului Educaţiei şi coordonator al raportului Coaliţiei pentru Universităţi Curate.

Clanuri reduse de lege

Andra Duşu, specialist în educaţie al SAR, spune că în 95% dintre universităţile de stat din România a putut fi identificat un număr foarte mare de familii şi că articolul 118.2 litera b) din noua Lege a Educaţiei încearcă să rezolve aceste cazuri. Expertul SAR subliniază că reglementările privind conflictele de interese generate de înrudirea cadrelor didactice pot duce la reducerea clanurilor în universităţi.
Andra Duşu spune că din lege nu reiese, însă, ce se va întâmpla în cazul în care regula nu se aplică.

„Cadrele didactice consideră că nu ar fi corectă blocarea accesului rudei unui cadru didactic la cariera universitară numai în virtutea relaţiei de rudenie. Cu toate acestea, nu putem să nu fim sceptici asupra corectitudinii promovărilor când întâlnim această situaţie. Fiecare din membrii unei familii ar putea preda la o altă universitate, astfel încât să nu provoace suspiciuni", explică Andra Duşu.

Reguli împotriva familiilor din universităţile SUA

Universităţi renumite din alte state ale lumii au câte un memorandum care include reguli împotriva clanurilor. De exemplu, Universitatea Colorado din din Colorado Springs (SUA) are stipulat, în regulament, că angajaţii aflaţi în funcţii de conducere nu pot să decidă cu privire la accesul unor rude în instituţia respectivă.

De asemenea, şefii trebuie să se abţină şi când vine vorba despre salariile, promovarea şi alte beneficii în favoarea rudelor. Interdicţia îi priveşte pe toţi care fac parte din aceeaşi gospodările ca angajatul. Mai exact, este vorba despre soţi, copii, părinţi, bunici, nepoţi, fraţi, surori, unchi, rude prin alianţă şi orice persoană care locuieşte în casa angajatului aflat în funcţia de conducere. Şi la Universitatea Harvard (SUA) se consideră că „este nepotrivit ca între angajaţi să existe relaţii de rudenie ori ca aceştia să aparţină aceleiaşi gospodării".

Universitatea Purdue din Indiana (SUA) interzice, de asemenea, ca un angajat să aibă în subordine o persoană care îi este rudă de sânge sau prin alianţă.

Demisie pentru rude

O altă universitate din Statele Unite ale Americii, Tennesse, prevede în propriul memorandum aceeaşi interdicţie ca cele menţionate mai sus. În plus, atunci când, prin căsătorie, angajaţii universităţii se găsesc într-o situaţie care încalcă reglementările cu privire la nepotism, această situaţie va fi rezolvată prin transfer sau demisie. Universitatea Rochester din New York interzice în mod categoric angajarea pe orice post a persoanelor aflate în relaţii de rudenie cu funcţionari din administraţie sau membri ai corpului profesoral.