Stare de război în învăţământul superior din România

Îndată după Sărbătorile de Paşte, Ministerul Educaţiei Naţionale şi-a făcut publică decizia referitoare la modul, nu şi la principiile în conformitate cu care vor fi alocate locurile bugetate din învăţământul superior din România. Locuri aferente tuturor ciclurilor de studii - Licenţă; Masterat, Doctorat­ - şi pe care vor concura cei care îşi vor începe studenţia la data de 1 octombrie 2018.

Câteva dintre marile şi performantele Universităţi din România, adică exact acelea aflate pe primele locuri în topuri - aşa cum sunt Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara - au aflat cu stupoare şi cu justificată revoltă că le-au fost practic zeciuite locurile. Ceea ce aduce cu sine o creştere a disconfortului financiar căci de bugete suficiente nu a avut parte nici o instituţie de învăţământ superior din ţară din 1990 încoace. Indiferent de vechime, prestigiu, soliditatea şi performanţele didactico-ştiinţifice ale corpului profesoral ori de calitatea ofertei educaţionale. Nici nu  se putea ca lucrurile să stea astfel câtă vreme nici o guvernare, nici o Lege a bugetului de Stat nu au respectat prevederea legală care stipulează că educaţiei ar trebui să i se acorde 5 % din PIB.

Marile universităţi din România, cele care şi-au proclamat, la urma urmei, pe drept cuvânt supremaţia prin înfiinţarea unui Consorţiu (dreptul la asociere e încă garantat prin Constituţie) au pierdut locuri în favoarea suratelor lor mai mici, înfiinţate ori reînfiinţate din 1990 încoace. Acestea din urmă jubilează, se amăgesc cu gândul că, în fine, li s-a făcut dreptate, că, iată, au parte şi ele de egalitate de şanse, de echitate, că aşa era firesc, adică să fie şi ele poftite la masa bogaţilor, nu să fie tratate precum nişte rude sărace, în vreme ce reprezentanţii Consorţiului tună şi fulgeră.

Nu o fac însă, aşa cum s-ar cuveni, dirijându-şi criticile doar împotriva ministrului şi Ministerului, ci lansând atacuri, care se întâmplă să fie adeseori nedrepte, la adresa acelor studenţi şi profesori serioşi, de bună calitate care îşi desfăşoară activitatea şi în alte părţi decât la Bucureşti, Iaşi, Cluj sau la Timişoara.

Indiscutabil, ministrul Valentin Popa a greşit grav. Impardonabil. Încă o dată. A mai dovedit o dată cât e de nepotrivit pentru o funcţie dobândită doar datorită unui capriciu al preşedintelui PSD, dl. Liviu Dragnea. Ar fi de înţeles, poate chiar acceptabilă o decizie, la urma urmei politică, de a spori accesul la resurse, gradul de finanţare de la bugetul de Stat al Universităţilor de dată mai recentă. Însă nu recurgând la nedreptăţi pe faţă. La răzbunări. La acţiuni de pe urma cărora nici măcar demisia nu este suficientă. La ridicarea la rang de regulă a principiului Divide et Impera. O atitudine complet descalificantă nu numai pentru un manager, ci şi pentru un profesor cât de cât decent.

Felul grosier, inabil în care a luat decizia dl. Popa nu face decât să aducă deservicii de imagine pe termen lung şi acelor instituţii de învăţământ superior ai căror rectori acum se autoiluzionează că au dat lovitura, că le va fi viaţa mai fără griji începând cu anul care vine.

Orice student sau profesor care nu a uitat ce înseamnă şi ce valoare are respectul de sine nu se simte nicidecum bine să ştie că Universitatea lui ar fi una „prietenă“ a guvernării, dar şi a acestui ministru iresponsabil, evident de proastă calitate, o instituţie agreată politic, fie şi numai pentru motivul că rectorul acesteia a comis actul nătâng, incalificabil, defectiv de morală şi de demnitate de a-şi fi pus semnătura pe greţosul act care-l susţinea pe agramatul rector al Universităţii din Suceava  să acceadă în postul de ministru al Educaţiei. Dl. ministru ne-ar fi dovedit tuturor că are într-adevăr măcar un pic de minte sprijinind Universităţile mici, „în curs de dezvoltare“, fără însă a acţiona în detrimentul ori a jigni iresponsabil Universităţile cu tradiţie. Dl. Valentin Popa-Pamblică a dat cu bâta-n baltă. Merită mai mult ca sigur nota Zero la purtare. La etică şi conduită academică.

Cu ce bani ar fi putut face aceasta ştiind bine că resursele Ministerului sunt limitate? De pildă, renunţând la măsura politică, populistă, necugetată, deloc în favoarea calităţii procesului de învăţământ, de a le acorda  studenţilor privilegiul călătoriilor nelimitate pe calea ferată. Numai că dl. Popa-Pamblică nu se gândeşte deloc la calitate, ci doar la voturi.

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro.