Reacţia studenţilor în scandalul universităţilor: Stop canibalizării în mediul universitar. Repatizarea locurilor ar trebui să se facă transparent

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Studentie FOTO pexels.com

Reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti îşi manifestă îngrijorarea cu privire la modul în care se poartă dezbaterea despre cifrele de şcolarizare stabilite pentru universităţi de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

Poziţia transmisă de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR):

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), reprezentând drepturile şi interesele tuturor studenţilor din România, a analizat atent modul în care în acest an universitar Guvernul României a stabilit cifra de şcolarizare şi ulterior a propus, prin Ministerul Educaţiei Naţionale, repartizarea preliminară a locurilor bugetate la ciclurile de studii licenţă şi masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019, o preocupare constantă a federaţiei fiind repartizarea echitabilă, corectă şi predictibilă a locurilor finanţate de la bugetul de stat.

Ne exprimăm îngrijorarea profundă asupra modului în care dezbaterea cu privire la alocarea cifrei de şcolarizare este purtată în spaţiul public. Considerăm că, atât Ministerul Educaţiei Naţionale, cât şi universităţile din România au obligaţia de a purta în mod civilizat orice dezbatere cu privire la temele de interes pentru sistemul naţional de învăţământ superior. Avem convingerea că s-a ajuns la această situaţie datorită politizării excesive a mediului universitar, care trebuie să se oprească la un moment dat.

Subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ este un fapt asupra căruia ANOSR a atras atenţia în ultimii ani. Prin urmare, „profităm” de acest moment să atragem încă o dată atenţia întregii clase politice asupra faptului că Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 prevede la art. 8 faptul că „pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.  Şi, de asemenea, 1% pentru cercetare.

Ţinând cont de modul de repartizare utilizat de minister în acest an şi raportat la discuţiile publice ivite ulterior publicării acesteia, ANOSR salută asumarea de minister a unor obiective promovate de studenţi, precum alocarea de locuri bugetate distincte pentru studenţii din mediul rural, deziderat promovat în cadrul campaniei „Viitorul Implică Studenţi” (VIS) din toamna anului 2016, însă solicită mai multă transparenţă în ceea ce priveşte fundamentarea repartiţiei locurilor pe universităţi.

Lipsa formulelor exacte de calcul şi faptul că nu a fost pusă în dezbatere ultima variantă a modului în care au fost alocate aceste locuri bugetate au condus la căderea în derizoriu a elementelor pozitive, fapt care este deranjant. De asemenea, lipsa unei dezbateri ample asupra acestui subiect a condus o lipsă de predictibilitate în privinţa finanţării unor universităţi. Prin urmare, instituţiile de învăţământ superior care au primit o cifră de şcolarizare mai mică, sunt legitime să conteste această alocare a cifrei de şcolarizare. Totuşi, maniera în care s-a desfăşurat dialogul cu Ministerul Educaţiei Naţionale a condus la o escaladare a agresivităţii în poziţionarea ambelor părţi. Reflexivitatea trebuie să predomine înaintea oricăror deziderate instituţionale.

Solicităm Ministerului Educaţiei Naţionale o serie de clarificări prin care să demonstreze că locurile bugetate nu au fost alocate discreţionar, pornind de la anumite criterii politice. În cazul ciclului de studii de masterat, respectiv a granturilor doctorale, există suficiente semne de întrebare cu privire la modul în care aceste locuri au fost distribuite. Spre exemplu, tăierea bruscă a 23,5% din totalul de granturi doctorale alocate Universităţii din Bucureşti conduce la dificultăţi financiare semnificative, care, sperăm noi, să nu se reflecte în calitatea actului educaţional sau să afecteze studenţii în vreun fel. Vorbim despre un „şoc instituţional” care ar fi trebuit şi trebuie evitat.

În plus, redistribuirea granturilor doctorale în condiţiile în care şcolile doctorale din România nu au fost evaluate în vederea acreditării reprezintă o măsură deosebit de iresponsabilă. Considerăm că, printre beneficiarii redistribuirii acestor granturi se numără şi şcoli doctorale care nu ar reuşi să fie autorizate în vederea funcţionării, dacă ar fi evaluate în baza unei metodologii de bun-simţ.

Mare parte din universităţile afectate se bucură de un prestigiu academic ridicat şi de o vizibilitate internaţională, prin prezenţa în diverse clasificări şi prin contribuţia ştiinţifică a comunităţilor academice. Ministrul educaţiei naţionale, Valentin Popa, şi-a propus creşterea vizibilităţii în plan internaţional a instituţiilor de învăţământ superior, un deziderat mai mult decât agreabil, dar care este imposibil de realizat în contextul în care tocmai acele universităţi care performează din acest punct de vedere au fost afectate financiar în loc să fie sprijinite.

Prin urmare, învederăm Ministerului Educaţiei Naţionale:

  • Să argumenteze fundamentarea în baza căreia a ales numărul de locuri pentru absolvenţii din mediul rural şi domeniile prioritare, faţă de propunerea iniţială CNSPIS;
  • Să argumenteze motivul pentru care a eliminat criteriul C1 (număr studenţi cu taxă) drept criteriu în stabilirea domeniilor prioritare;
  • Să ia în considerare pilotarea unor alocări pentru domenii vulnerabile;
  • Să aducă la cunoştinţa publicului situaţiile concrete pe care s-a bazat în fundamentarea locurilor bugetate, pentru fiecare universitate în parte;
  • Să nu producă „şocuri instituţionale” prin scăderi masive de locuri bugetate la anumite universităţi; Acestea să se realizeze treptat şi să pornească de la anumiţi indicatori de performanţă;

În cel mai scurt timp, ANOSR va realiza o analiză detaliată a impactului sistemic şi particularizat pe care măsurile propuse de minister îl au şi va veni cu propuneri concrete pentru utilizarea unor coeficienţi şi a unor sporuri de corecţie legitime, echitabile şi justificate.

„Ultimele zile au demonstrat cât de critică este subfinanţarea învăţământului superior din România. Universităţile publice sunt eminamente dependente de acest locuri bugetate, mare parte din arhitectura bugetară a acestora bazându-se pe aceste sume de bani. Transparenţa şi predictibilitatea sunt elemente cheie în orice sistem de educaţie modern. Lipsa acestor elemente conduce la convulsii precum cele din prezent. De asemenea, politizarea mediului universitar creează premisele unei brutalizări inoportune a discursului public despre sistemul de învăţământ superior. De asemenea, subliniem faptul că echitatea nu reprezintă o valoare care ar trebui promovată în detrimentul calităţii, acestea fiind complementare şi constituind elemente de bază ale oricărui sistem educaţional.” – Marius DEACONU, preşedinte ANOSR

Poziţia transmisă de reprezentanții studenților din universitățile care formează „Consorțiul Universitaria:

În calitate de reprezentanți ai studenților din cadrul celor 5 universități de stat care formează „Consorțiul Universitaria” (Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara), ne arătăm surprinși în mod negativ de modalitatea prin care Ministerul Educației Naționale înțelege să organizeze și să desfășoare întregul proces de repartizare a locurilor bugetate la licență și masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019 și considerăm că este momentul să avem, din acest punct de vedere, o primă poziție publică comună a studenților din cele 5 universități.

Repartizarea locurilor bugetate ar trebui să fie dictată de un proces transparent și care să ofere încredere întregii societăți, proces bazat pe o metodologie predictibilă, coerentă și stabilită din timp. În schimb, modul în Ministerul educației a acționat nu poate decât să afecteze, din nefericire, încrederea deja zdruncinată în mediul universitar românesc.

Pentru început, considerăm esențială publicarea tuturor datelor în ceea ce privește fundamentarea proiectului preliminar de alocare a locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019, astfel încât să se poată demonstra tuturor celor interesați că repartizarea este aşa cum susține ministerul, anume că aceleaşi unități de măsură au fost folosite pentru toate universitățile, în mod echitabil.

Modalitatea stabilirii şi fundamentarea alocării locurilor pentru domeniile de studiu prioritare, raportat la Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, lipsa unei construcții așezate în ceea ce privește elaborarea Metodologiei de fundamentare a alocării locurilor bugetate şi inconcludenta modificare a indicatorilor față de propunerea inițială a Consiliului Național pentru Statistică și Prognoză în Învățământul Superior au făcut ca, în momentul de față, să se ajungă la situația suprinzătoare ca celor mai performante universități din România, cele care apar constant în topurile internaționale, să le fie tăiate un număr semnificativ de locuri bugetate.

În acest sens, susținem stimularea universităților care școlarizează absolvenți din mediul rural, cât și prioritizarea domeniilor de interes, cu toate că acest demers nu echivalează cu ignorarea domeniilor care au ajuns a fi considerate „mai puțin importante” din punct de vedere „economic” – ținând cont că în cadrul Procesului Bologna este subliniată, pe lângă relevanța inserției pe piața muncii, și misiunea mediului universitar de formarea academică a studentului, consolidarea „academiei” într-o universitate humboldtiană. Mai mult decât atât, deşi considerăm că este importantă prioritizarea unor domenii strategice, ne vedem surprinşi de o inoportună argumentare a modului de calculare şi fundamentare a acestei cifre. În acelaşi timp, nu avem cum anticipa o asemenea creştere a cererii absolvenților, pe cât ministerul doreşte să pondereze în repartizare locurile atribuite prioritar pe domenii. Corelativ cu imposibilitatea relocării intrauniversitare, raportat la cererea efectivă la admitere, prin transmutarea locurilor bugetate, acest demers ar putea vătăma definitiv unele domenii de studii considerate de minister “neprioritate”.

În contextul actual, în care suntem lipsiți constant de o viziune solidă și asumată pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de învățământ superior la nivel național pentru generația noastră, iar alocarea locurilor bugetate urmează inerent aceeași traiectorie, ministerul, dacă dorește, ar trebui să modifice HG 131/2018 și să suplimenteze locurile bugetate pentru domeniile pe care le consideră prioritare, nu să obțină această creștere concomitent cu tăierea locurilor de la universitățile considerate atât de opinia publică, cât și de rankinguri a fi de top.

Universitățile în care studenții pe care îi reprezentăm au ales să le urmeze trebuie să fie susținute permanent de către actorii guvernamentali, fiind cele care formează nucleul dur al emulației performanței academice la nivel comprehensiv – fără a ignora creșterea organică a altor universități, cu misiuni, profiluri sau tradiții distincte. Această abordare nu poate fi antitetică între cele două, prin susținerea celei de-a doua categorii în dauna primeia.

Tocmai de aceea, vă solicităm imperios să revizuiți această politică, să aveți în vedere, în fundamentarea locurilor bugetate, inclusiv performanța și imaginea internațională pe care universitățile le antrenează și să nu alegeți să vătămați acele universități care, prin politica pe care și-au asumat-o, rămân cele care mențin România în topurile internaționale.

În speranța unei abordări constructive pentru comunitatea universitară, Reprezentanții studenților din cele 5 universități ale „Consorțiului Universitaria”:

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite