NU mai vor dictare!

Studenţii cer în facultate discuţii și teme interactive ca să poată gândi liber. Dacă profesorul îşi oferă cursurile online, încurajează studenţii ori consultă înainte de a le da sarcini, înseamnă că se apropie de principiul educaţiei centrate pe student.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, parte a Uniunii  Studenţilor Europeni încearcă să convingă facultăţile din România să schimbe modul în care profesorii îşi predau materia. Un student de acum 20 de ani ar găsi lucrurile aproape neschimbate.

Mulţi profesori preferă încă dictarea - discuţiilor libere, metodele de abordare a subiectelor ramân eminamente teoretice. La Bucureşti, s-au întâlnit la sfârşitul lui mai, 100 de lideri ai studenţilor din Europa şi profesori, pentru a găsi variante de punere în practică a conceptului.

Studenţii vor să fie motivaţi să gândească

Robert Sala, vicepreşedintele Uniunii Europene a Studenţilor spune că, în multe dintre facultăţile din străinătate, studenţii sunt motivaţi să gândească, să facă cercetare singuri şi să lucreze în echipă. „Vrem să zgâlţâim sistemul şi la noi."

Profesorii dau vina pe subfinanţare

„Unii dintre profesorii universitari sunt sceptici. Ei nu cred că procesul de predare să fie centrat clar pe nevoile studentului, pentru că facultăţile sunt pline de studenţi, iar sistemul este subfinanţat.

Profesorul universitar, doctor inginer Marian Borza de la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, spune că ar trebui schimbate fişele de post ale profesorilor:„Dacă nu este evaluat deloc pe partea de lucru cu studenţii, va fi foarte greu să le mai impunem o sarcină suplimentară care din nou nu va fi cuantificată. Ar fi bine ca împreună cu ministerul să ajungem la o modalitate de cuantificare pe fişa postului".

În majoritatea facultăţilor din statele europene, educaţia centrată pe student este deja implementată. La cursuri, profesorii în niciun caz nu dictează. Laura Catană este studentă în anul II la Facultatea de Sociologie, iar acum învaţă la Universitatea Lund din Suedia, prin programul Erasmus.

"În ceea ce priveşte gradul de dificultate, cred că mi-este mai uşor aici. Muncesc mai puţin pentru un curs. Cu toate astea, până acum, simt că am învăţat mai mult, în sensul că îmi este mai folositor", ne mărturiseşte Laura.

Efecte pe piaţa muncii

Înainte de masterul de Marketing Communications la Londra, Alexandra Penciu a terminat, în Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. La nici un an după master, a fost selectată pentru  un internship într-o companie de cercetare marketing. Angajatorii au plăcut-o, au sfidat criza economică şi i-au oferit un job în 2009.

Din august anul trecut, Alexandra este Research Executive la Metro Research din Londra. Ea crede că sistemul din România, centrat pe profesor, frustrează studentul şi îl face astfel să simtă la fel de mic si nesigur şi la locul de muncă.

"Mă aşteptam să mă simt chiar mai neimportantă printre studenţii veniţi din toată lumea. Am avut profesori care au lucrat pentru mari agentii de publicitate sau marketing am descoperit înţelesul conceptului "a împărtăşi cunoştinţele cu ceilalţi".