Finanţarea universităţilor, la discreţia miniştrilor

Polemica dintre actualul şi fostul ministru al Educaţiei redeschide subiectul subvenţiilor de la buget. Legea permite miniştrilor Educaţiei să aloce sume importante învăţământului universitar conform unor criterii destul de arbitrare.

Acuzaţia formulată de actualul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, către fosta deţinătoare a portofoliului, Ecaterina Andronescu, privind un presupus abuz la împărţirea banilor către universităţi ridică din nou chestiunea finanţării universităţilor de stat.Daniel Funeriu spunea recent că, în 2009, Ecaterina Andronescu ar fi alocat Universităţii Politehnice, al cărei rector este în prezent, de două ori mai multe fonduri decât altor universităţi de mărimi comparabile.Acuzaţia a fost, desigur, respinsă cu vehemenţă de fostul ministru.Episodul ridică însă, din nou, chestiunea finanţării destul de discreţionare a universităţilor româneşti - aspura căreia a atras atenţia în mai multe rânduri societatea civilă, şi în primul rând Coaliţia pentru Universităţi Curate.

Un mecanism foarte complicat

Criteriile pe baza cărora sunt stabilite alocaţiile bugetare către universităţi au fost stabilite în urmă cu aproximativ un deceniu. „E vorba de o ecuaţie destul de complicată şi cu destul de multe deficienţe", spune fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea. În principiu, fiecare universitate primeşte fonduri în funcţie de câţi studenţi are. Baza de calcul, potrivit mecanismului pus la punct de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, este un student la Litere, pentru a cărui instruire ministerul alocă anual aproape 400 de euro.

„Această cifră se înmulţeşte cu un coeficient diferit, în funcţie de specializare. Costă mai mult să pregăteşti un student la Medicină decât unul la Litere. Asta este teoria. Dar, poate o să vă surprindă, cel mai mult «costă» studenţii la Teatru şi Film, pentru că aici, grupele nu pot fi decât de 3-4 studenţi, şi nu de 30 ca la Literatură, ca să păstrăm termenii comparaţiei", precizează Mircea Miclea. Problemele sunt, mai explică fostul ministru, că acest sistem nu conţine şi criterii de calitate şi că cifra de şcolarizare de 60.000 de noi studenţi anual este prea mare în condiţiile în care, din cauza scăderilor demografice din anii '90, numărul absolvenţilor de liceu e în continuă scădere de câţiva ani. Noua lege a Educaţiei ar trebui să rezolve, măcar parţial, chestiunea indicatorilor de calitate.

„În acest moment se ţine cont de raportul dintre numărul de profesori şi numărul de elevi, dar nu şi de indicatori precum performanţele absolvenţilor. Căci, dacă 70 la sută din absolvenţii unei universităţi de medicină iau rezidenţiatul, iar de la o altă instituţie doar 3% reuşesc acest lucru, este ilogic să le acorzi amândurora aceeaşi finanţare, aşa cum se întâmplă acum."

„Din păcate", completează Mircea Miclea, „astfel de criterii de finanţare întâmpină o opoziţie greu de înţeles din partea rectorilor, dar şi a studenţilor. Dacă numărul studenţilor s-ar mai reduce în următorii ani, alocarea de la stat ar putea creşte, în limitele aceluiaşi buget." În plus, universităţile primesc bani pentru întreţinerea patrimoniului - clădirile facultăţilor şi ale căminelor - ori pentru lucrări de reparaţii, dar nu sunt acordate fonduri suplimentare pentru proiectele de cercetare care au obţinut recunoaştere academică în străinătate.

Rectorii sunt mulţumiţi de actualul sistem

Rectorii celor mai importante universităţi din România declară pentru „Adevărul" că instituţiile pe care le conduc primesc, în general, fonduri la un nivel rezonabil. „Universitatea Bucureşti a solicitat întotdeauna mai multe alocări decât a primit, mai ales pentru proiecte. Salutăm ideea noii legi a Educaţiei de a se aloca finanţarea pe o bază transparentă şi în funcţie de performanţe", a spus rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Ioan Pânzaru.

Rectorul Academiei de Studii Economice, Ion Gh. Roşca, susţine că ASE a primit în fiecare an câţi bani a cerut. Următorul an universitar va fi într-adevăr mai sărac, din cauza crizei. „În cel mai bun an al nostru, adică în 2008, am primit peste 70 de milioane de lei. Anul acesta am primit doar 12 milioane şi jumătate", susţine Roşca.

Ion Giurma, şeful Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iaşi, arată că instituţia pe care o conduce nu a primit niciodată sumele cerute de la bugetul de stat, dar nici nu se poate plânge că ar fi fost defavorizată. „Acum sunt mai puţine lucrări, pentru că este criză şi sunt mai puţini bani. Pe lângă finanţarea de la buget, noi ne bazăm şi pe un proiect structural, fonduri europene de 14 milioane de euro. Cei mai mulţi
bani i-am primit în 2008", susţine rectorul.