Cum a reuşit Finlanda să combată hărţuirea din şcoli. În ce măsură modelul i se potriveşte României: „Trebuie să lucrăm şi dincolo de gardul şcolii”

Finlanda a găsit soluţia pentru a combate hărţuirea din şcoli: jocurile video. Prin intermediul acestora, copiii sunt puşi în situaţia de a se confrunta cu situaţii de bulllying în mediul virtual. Astfel, cei mici înţeleg mai bine ce înseamnă fenomenul şi ce măsuri pot lua pentru a sări în sprijinul colegilor care cad victime acestui fenomen. Specialiştii consideră că metoda s-ar putea aplica şi în România, dar ea singură nu este de ajuns.

România este fruntaşă la nivelul Uniunii Europene din punct de vedere al bullying-ului, unul din trei copii fiind umiliţi în faţa colegilor, fenomen care afectează în special băieţii cu vârste cuprinse între 9-12 ani, arată cel mai recent studiu derulat de organizaţia Salvaţi Copiii. Dacă la noi situaţia ia amploare de la an la an, statisticile internaţionale nu sunt nici ele de neglijat. 

Potrivit cyberbullying.org, 246 de milioane de copii sunt anual victime ale fenomenului. Problema, spun specialiştii, e faptul că aceste manifestări apar încă din timpul grădiniţei, consecinţele pentru dezoltarea copilului având potenţialul de a fi ireversibile. 

În acest context, specialiştilor români li se pare util modelul finlandez. Concret, metoda pe care o aplică Finlanda, considerată a fi una dintre ţările cu cele mai performante sisteme educaţionale din lume, constă într-un joc video în care copiii sunt martori la o acţiune de bullying. Practic, copilul preia controlul unui avatar în timpul jocului, şi este pus în diverse situaţii den hărţuire cu care s-ar putea confrunta la şcoală. Mai exact,  ei vor fi puşi să aleagă între a interveni pentru apăra victima sau să facă altceva cum ar fi să rămână pasiv. 

Ar putea să preia şi România programul?

Fiecare alegere îi plasează pe copii într-o situaţie nouă de bullying pentru a înţelege că deciziile pe care le fac au anumite consecinţe, totul întâmplându-se în spaţiul virtual. Mai mult decât atât, copii primesc câte un feedback pentru fiecare alegere, cât şi sfaturi în legătură cu ce pot spune unei victime a bullying-ului, astfel încât să îi ofere un sprijin moral. Programul s-ar potrivi în România, spun specialiştii români, în opinia cărora este nevoie şi de alte măsuri complementare prin care fenomenul de bullying din şcolile româneşti să poată fi estompat.

„Mi se pară genială ideea. Ţine cont de câteva elemente extrem de potrivite pentru copii. În  primul rând, foloseşte tehnologia, avem ideea de joc şi de conexiune pe internet: toată  lumea stă pe calculator şi se joacă. Este extraordinar de important că avem nişte modele concrete pe care le putem aplica în situaţiile în care se petrece fenomenul de bullying. Astfel, copiii învaţă ce să facă în cazul în care se confruntă cu asemenea situaţii. Trecem de la zona de concepte şi teorie la nişte cazuri concrete în care vezi foarte sugestiv ce poţi să faci, fie că eşti victimă sau martor al fenomenului. Nu m-ar mira să fie potrivit  şi pentru agresori pentru că şi ei văd situaţia din exterior, într-un mod mai empatic, iar perspectiva lor personală se poate schimba“,  a explicat pentru „Adevărul”, Mirela Horumba, psiholog.

Statisticile reale privind hărţuirea în şcoli lipsesc

În România, însă, e nevoie în primul rând de o radiografie clară a fenomenului, arată şi Luminiţa Costache, specialist în educaţie la UNICEF România. „Ar putea fi folosit şi în România. Este bine că tot mai multe şcoli au calculatoare pe care ar putea să le folosească nu doar pentru a învăţa la materiile de la clasă, ci şi despre fenomene sociale care au loc în şcoli precum bullying-ul. Problema este că la noi problema este mult mai complicată. Avem nevoie în primul rând de o radiografie clară a fenomenului pentru a şti ce măsuri trebuie să aplicăm. Ca să eradicăm acest fenomen trebuie să lucrăm şi dincolo de gardul şcolii. Nu poţi să schimbi comportamentul elevilor care îşi hărţuiesc colegii, dacă nu schimbăm comunitatea sau sociaetatea în care trăim. Şcoala este o oglindă societăţii, deci trebuie să lucrăm ţinând cont de acest lucru“, consideră specialistul. 

La rândul său, sociologul George Butunoiu spune că şi România ar putea împrumuta acest model, aşa cum au făcut alte state europene care s-au confruntat cu fenomenul bullying-ului. „Sunt convins că ar putea fi aplicat şi în România dacă am avea o organizare eficientă acestuia. Toţi copiii sunt hipnotizaţi de jocurile video, aşa că un astfel de program ar avea scces în România. Ar trebui să preluăm exemplul lor, mai ales că şi alte ţări din Europa au făcut-o“, afirmă George Butunoiu, sociolog.

Ce este bullying-ul  şi cum poate fi combătut

În urma rezultatelor practicării programului la nivel naţional-„KIVA“, cercetătorii finlandezi au ajuns la concluzia că şansele unui copil de a fi victimă a hărţuirii în şcoli au scăzut cu 50%. Dat fiind succesul programului,  acesta a fost preluat şi de alte ţări din Europa precum Marea Bitanie, Olanda, Italia, cât şi de SUA.

Bullying-ul reprezintă un fenomen de hărţuire, tachinare cu scopul de a-l umili pe celălalt. Este o acţiune conştientă şi voluntară, repetitivă care poate aduce victimei răni emoţionale şi scăderea încrederii în propria persoană, dar şi în mediu. Studiile mai arată că victimele fenomenului de bullying resimt efecte precum depresie, însingurare, anxietate, scăderea respectului de sine, au rezultate slabe la şcoală şi chiar dezvoltă gânduri suicidale. De altfel, resimt şi consecinţe fizice, printre care dureri de stomac, de cap, tulburări de apetit şi insomnii. Cele mai recente cercetări arată că pasivitatea adulţilor amplifică fenomenul în rândul tinerilor.