Competenţe sau diplome?

Acuzaţii vechi de când lumea persistă între angajatori şi universităţi pe tema legăturii dintre piaţa muncii şi programele educaţionale. În timp ce angajatorii aşteaptă ca absolvenţii să răspundă cerinţelor jobului, studenţii se mândresc cu diplomele pe care le au.

O dezbatere aparent fără sfârşit: absenţa unei legături clare între competenţele pe care le au studenţii atunci când încearcă să pătrundă pe piaţa muncii şi cerinţele efective ale unui job.

Discuţia a fost lansată şi la prima ediţie a Forumului Educaţiei, organizată săptămâna trecută de Fundaţia „Dinu Patriciu", Liga Studenţilor Români în Străinătate şi Fundaţia Codecs pentru Leadership.

lipsă de comunicare

O primă concluzie: există o lipsă acută de dialog între angajatori şi instituţiile de învăţământ superior, iar multe dintre cunoştinţele pe care profesorii le consideră importante pentru absolvent, sunt văzute drept inutile sau pur şi simplu ignorate de către angajatori. Prezent la eveniment, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că ar fi o greşeală ca piaţa muncii să fie complet legată de universităţi.

„Şcoala nu trebuie doar să servească piaţa muncii, dar să intuiască nevoile ei şi să formeze tineri care să prevadă, la rândul lor, evoluţia acestei pieţe a locurilor de muncă. Statisticile europene arată că în prezent oamenii îşi schimbă profesia de cel puţin trei ori pe parcursul vieţii", spune Funeriu.

Dezbaterea despre universităţi a cuprins şi o parte despre etica din aceste instituţii. Profesorii prezenţi au spus că etica este mai mult decât nepotismul şi plagiatul. Profesorul Radu Gologan, preşedintele Societăţii Matematice din România, e de părere că problemele învăţământului românesc încep încă de la clasele mici.

„În clasa întâi, copiilor nici nu le trece prin cap să copieze sau să fure, dar pentru că au modele de aşa-natură şi văd că se pot obţine bunuri fără muncă, aceşti elevi ajung ca în clasa VIII-a să copieze", reclamă Radu Gologan.

Sistem-problemă

Sistemul actual de educaţie din România este mult diferit de cele din străinătate, de exemplu cel din Finlanda. Profesorul finlandez Jukka Kangaslahti dă un exemplu: punctul forte al educaţiei din ţara lui este centrarea pe elev.

„Trebuie să ne gândim că dacă nu am avea elevi, nu am avea nici şcoli. Iar fără elevi nu am avea nevoie de un Minister al Educaţiei", a spus profesorul. Concluziile de la Forumul Educaţiei pot fi citite şi la www.forumedu.ro.

Legea educaţiei va fi votată la 26 mai

Studenţii vor putea face practică în orice instituţie de stat, anunţă Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu (foto).

„Noi am pus în legea educaţiei ca practica să fie parte componentă a programelor din universităţi. Practica se poate asigura oriunde, dar mă tem că un student de la Ştiinţe Politice care va face practică la unul dintre ministere s-ar putea să-şi schimbe domeniul de studiu, dacă îşi dă seama ce se întâmplă şi cum decurge activitatea în instituţiile publice", spune Funeriu.

Ministrul mai spune că legea educaţiei va primi un vot final din partea celor două camere ale Parlamentului pe 26 mai.