Ce lege mai pregăteşte Ecaterina Andronescu: dublarea indemnizaţiilor membrilor Academiei Române şi statut de demnitar

Iniţiativa legislativă care prevede dublarea indemnizaţiilor pentru membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, cât şi acordarea statutului de demnitar oamenilor din conducerea instituţiei, este adoptată în regim de viteză în cadrul comisiilor din Senat. Asta, deşi în expunerea de motive a proiectului, cele două modificări nu sunt explicate, în contextul în care munca propriu-zisă a academicienilor este greu de cuantificat.

Proiectul de lege (iniţiat de Ecaterina Andronescu, la propunerea Academiei) a primit aviz favorabil de la trei Comisii din Senat în această săptămână: Comisia pentru buget-finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital; Comisia pentru muncă şi Comisia pentru drepturile omului. De asemenea, iniţiativa legislativă a primit avizul Consiliului Legislativ luna trecută.

Potrivit documentului, care se află în aceste zile la comisiile din Senat, indemnizaţiile membrilor Academiei Române vor creşte după cum urmează: 1) pentru un membru titular de la 3.000 la 7.400 de lei (salariul maxim al unui profesor universitar); 2) pentru un membru corespondent de la 2.500 de lei la o sumă echivalentă cu 90% din salariul maxim al unui profesor universitar, adică aproximativ 6.600 de lei.

Acelaşi document arată că preşedintele Academiei va avea rang de ministru, iar vicepreşedinţii şi secretarul general rang de secretari de stat, ceea ce înseamnă că vor avea aceleaşi „salarii“. Concret, preşedintele Academiei ar putea câştiga 14.500 lei pe lună, iar vicepreşedinţii şi secretarul general vor primi o indemnizaţie în valoare de 10.150 lei/lunar.

Membru al Academiei: Sunt oameni cu prestigiu care merită o viaţă decentă

Ziarul „Adevărul“ a contactat pe unul dintre membrii Academiei Române pentru a-l întreba ce părere are despre creşterea indemnizaţiilor. „Vorbim de oameni prestigioşi , a căror reputaţie academică a fost dovedită de calitatea lucrărilor pe care le-au scris, unde le-au publicat- aici mă refer cu precădere la vizibilitatea internaţională a candidatului. Academia Română are ca membri unele dintre cele mai importante personalităţii din ţară.

Membrii instituţiei participă la viaţa academică. Pe de o parte, vorbim de oameni care lucrează în universităţi, ca mine, sau membri care activează în diverse institute de cercetare, inclusiv cele care aparţin Academiei Române. Fiecare ne desfăşurăm activitatea cât putem de bine. S-a considerat că maxim 181 de oameni  care deservesc ţara asta merită să aibă un trai decent“, a declarat pentru „Adevărul“, Marius Andruh, membru titular şi preşedintele Secţiei de Ştiinţe Chimice a Academiei Române.

Academicianul a mai afirmat că impactul bugetar al măsurii nu ar fi mare întrucât numărul beneficiarilor de indemnizaţii este mic. „ Niciodată nu sunt 181, în general fiind pe la 160 academicieni, deoarece unii dintre aceştia încetează din viaţă şi atunci sunt înlocuiţi cu alţii. Dacă noi, ca stat, credem cu adevărat că aceşti oameni sunt importanţi, şi sunt, pentru cultura şi ştiinţa românească, atunci trebuie să îi tratăm decent. Mai ales că mulţi dintre ei sunt pensionari. Dacă adunăm pensia acestora cu indemnizaţia nu va rezulta nici jumătatate din suma pe care o primeşte un profesor sau cercetător din Occident“,  a conchis Andruh.

De ce facilităţi fiscale va beneficia Academia

„Academia Română beneficiază de sprijinul financiar al Statului în realizarea misiunii şi a obiectivelor sale. Academia Română beneficiază de scutirea de taxe şi impozite, precum şi de alte facilităţi stabilite de lege", se mai arată în proiect. În acest moment, Academia are scutiri doar pe terenuri şi clădiri.

Pe lângă facilităţile pentru Academie, proiectul instituie reguli identice şi pentru fundaţiile aflate sub administraţia acesteia, precum Fundaţia Familiei Menachem H. Elias, Spitalul Universitar de Urgenţă "Elias", Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator şi Medicină Preventivă Bucureşti, Sanatoriul din Olăneşti, Fundaţia Patrimoniu şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.

Proiectul vine şi cu un capitol dedicat patrimoniului instituţiei. Academia vrea să primească înapoi toate proprietăţile confiscate de regimul comunist, cerând rezolvarea problemei „cu celeritate“. „Se restituie în patrimoniul Academiei Române bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu şi care nu au fost restituie până în prezent, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul procedurilor prevăzute în legi speciale“, se arată în proiect. Dacă, din motive obiective, nu se poate restitui o anumită proprietate, Academia va trebui să primească una de valoare echivalentă sau să beneficieze de „măsuri reparatorii“.

Obligaţiile membrilor Academiei

„Academia Română, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române, înfiinţată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română şi în 1879 în Academia Română. Academia Română reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii. Este o instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură“. Aşa este definită Academia Română în propriul statut.

Descrierea pompoasă a instituţiei vine la pachet cu un set de multiplu de atribuţii/obiective pentru membrii săi. Câteva dintre acestea sunt enumerate mai jos:

- editarea de opere originale, inclusiv ale clasicilor, precum şi de publicaţii periodice din domeniul ei de activitate

- organizarea de manifestări ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale;

- organizarea de activităţi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate şi acordarea de titluri ştiinţifice şi academice, în condiţiile legii;

-  înfiinţarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente în condiţiile legii;

- promovarea ştiinţei şi culturii româneşti pe plan internaţional şi stimularea interacţiunii culturii româneşti cu alte culturi prin încheierea de acorduri bilaterale şi colaborarea bi- şi multilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice cu academii şi instituţii ştiinţifice similare din străinătate;

- elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte instituţii naţionale — la cerere sau din iniţiativă proprie — cu privire la politica naţională în domeniul ştiinţei, literelor şi artelor în România şi la marile probleme ale ţării, inclusiv relaţia cu Uniunea Europeană

Problema este că niciuna dintre „sarcinile“ de mai sus nu reprezintă ceva obligatoriu pentru membrii Academiei, iar multe dintre acestea sunt greu de cuantificat. În fapt, singura chestiune care li se cere în mod vehement este să participe la câteva reuniuni pe an. „Membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei Române au datoria de a participa la şedinţele secţiei şi filialei din care fac parte şi la adunările generale şi de a se implica în întreaga viaţă academică“, se arată în Legea Academiei Române. De menţionat este că şi în cazul acestor reuniuni membrii pot absenta, cu condiţia să anunţe înainte. 

„Anual, membrii Academiei Române prezintă secţiilor din care fac parte informări asupra activităţii lor“, se mai precizează în Legea Academiei.

Numai Academia evaluează Academia

În conformitate cu aceeaşi lege, singura autoritate care poate analiza şi evalua activitatea Academiei Române este ea însăşi, după cum arată statutul instituţiei. Concret, în cadrul Academiei Române funcţionează un Consiliu de Coordonare al Cercetării Ştiinţifice (CCCŞ), care colaborează cu secţiile de specialitate, pentru monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor şi proiectelor din cadrul Academiei.