„Apostolii“ BNR vor afară din ţară

Generaţia viitoare de economiști de la Banca Naţională a României preferă să studieze în străinătate, unde se pune accent pe practică.Trei studente la Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara, premiate la un concurs organizat de BNR, vor să se înscrie la master în alte ţări.

Iulia Strezariu, Daniela Ivanovici şi Roxana Gheorghe au participat anul trecut la un concurs de eseuri organizat în Timişoara, „BNR - zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti".

Banca Naţională a României a oferit, astfel, tinerilor, posibilitatea de a merge la sediul Băncii Centrale să viziteze Monetăria Statului, Imprimeria Naţională, dar şi să îşi arate competenţele în domeniul economic. Studentele au fost premiate chiar de Mugur Isărescu.

„În România, nevoia de educaţie economică este acută. Prin acest program avem câteva sute de «apostoli» ai BNR care transmit mesajul către public", a spus Isărescu la acel moment.

Atrase de prestigiul şcolilor străine

Cele trei studente premiate de guvernatorul Băncii Naţionale vor lua drumul străinătăţii imediat după terminarea studiilor. Iulia, Daniela şi Roxana vor să facă mastere în afara ţării, atrase de prestigiul şcolilor europene. „Vreau să îmi fac studiile de master în Danemarca sau în Franţa.

Sper să obţin şi o bursă în acest sens. Vreau să merg, în primul rând, pentru că învăţământul e mai bine văzut afară, dar şi pentru că, având în vedere numărul din ce în ce mai ridicat al studenţilor care ies cu diplomă din facultate, este absolut necesară o detaşare de această masă", ne-a spus Roxana Gheorghe.

Tânăra vrea, însă, să se întoarcă în ţară după finalizarea studiilor şi nu este de acord cu faptul că cei mai buni studenţi şi cercetători pleacă din România pentru a ridica standardele altor ţări.

Studenta spune că aici apare paradoxul din sistemul românesc. „Intervine o incompatibilitate între dorinţa românilor de a păstra această forţă de muncă în ţară şi cerinţele angajatorilor pentru experienţe profesionale anterioare în firme de mare renume internaţional", spune Roxana.

Cele trei studente sunt de părere că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului universitar românesc este că se bate monedă pe teorie în timp ce se pune prea puţin accentul pe practică.

Teoria care alungă materia cenuşie

Aşa apar situaţiile în care studentul iese din facultate cu o diplomă fără valoare dacă, în faţa angajatorului, absolventul nu ştie să pună în practică ce a învăţat.

„Poate dacă în învăţământul românesc ar exista o îmbinare a teoriei cu practica, rezultatele absolvenţilor ar fi mult mai bune şi majoritatea ar opta pentru formarea lor în ţară. Trei săptămâni de practică nu sunt suficiente", e de părere şi Iulia Strezariu.

Ea consideră că ar trebui făcută practică pe tot parcursul semestrului, iar materiile să fie adaptate la realităţile şi necesităţile actuale. Opinia este împărtăşită şi de celălalt „apostol" al BNR, Daniela Ivanovici. 

"Vreau să îmi fac studiile de master în Danemarca sau în Franţa pentru că învăţământul e mai bine văzut afară."
Roxana Gheorghe
studentă

Bursieri păcăliţi de stat

Din ce în ce mai mulţi tineri români se gândesc să urmeze studiile universitare şi masterul în altă ţară, în ideea de a rămâne să lucreze peste hotare. Au fost şi tineri care au avut încredere, însă, în promisiunile statului.

Ei au acceptat să studieze în străinătate, cu finanţarea Guvernului, cu condiţia să se întoarcă şi să lucreze în România. Astfel, autorităţile centrale au cheltuit şase milioane de euro, între 2004 şi 2006, finanţând studiile în străinătate pentru 150 de tineri cărora trebuiau să le asigure apoi locuri de muncă la instituţii de stat, unde să lucreze ca manageri.

Formaţi la universităţi renumite din lume, tinerii au constatat, la revenirea în România, că instituţiile publice nu au nevoie de serviciile lor.